Poezie

Angoasa habarnistă

17-04-2011

1 min lectură·17 aprilie 2011

Mediu

E două ceasul iar fumul de țigară inundă întunericul

gândurile-mi zboară departe, la ce-ar fi putut să fie,

la dorințe înăbușite într-o oală cu agonie,

în altă parte crește alt tubercul.

Se apropie, se deschide, se închide,

cojile-i curg grămadă...

într-o nouă scumpă cadă,

degetele fug pe rând

mâna dreaptă se trezește dezertând...

pielea incolțită de regrete,

nu e altceva decât un alb perete.

Sclipirile demonice din ochii noștrii

dau cot în cot cu extratereștrii.

Pasiunea se scurge diluată,

parchetul rămâne cu o simplă pată

lasă loc de o ploaie de dorințe sacadată

aceeași oală de ciorbă scăldată...

Dragostea, e musai să fie extirpată,

de celelalte celule sănătoase izolată.

Reprimarea pare să fie sănătoasă

doar atunci când te așteaptă o coasă.

001.065

Adriana Imbrea. “Angoasa habarnistă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adriana-imbrea/poezie/13977860/angoasa-habarnista

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.