Poezie
mă apropii de 22
1 min lectură·
Mediu
au trecut anii, neică
și bătrânețea încă îmi mănancă
a mea tinerețe fără să îmi dea măcar o povață
al naibii trai în astă viață...
așa de sumbru ar suna
al meu destin dacă păr roșcat nu aș avea.
tot privesc
lumea în care mă rătăcesc...
cabluri suspendate
cu lumini în șir mentolate
aiurea legate
m-au adus aici și acum
pe cel mai nou drum...
dansez, dansul anilor deghizați
dar anii oare au fost...
să fi fost bine dotați și dozați?
să fi fost doar neastâmpărați?
aaa îi desenez pe ai mei omoplați...
respir atâta libertate
din fiecare carte
legi uzate, de fiecare părinte perpetuate
în sfere călcate cu un fier fierbinte
pentru a se imprima pe pielea mea și a ta
iubirea,
iubirea asta mereu ne va curenta
și ne va tranforma în babe ridate dar fardate.
anii au trecut
și eu mă prefac simplu că n-am văzut.
001.191
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Adriana Imbrea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 149
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 28
- Actualizat
Cum sa citezi
Adriana Imbrea. “mă apropii de 22.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adriana-imbrea/poezie/13965634/ma-apropii-de-22Comentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.