Poezie
Brutarul
1 min lectură·
Mediu
nu avea nume, vecinii il strigau omule
saluta clipind dintr-un ochi rasturnat
cu celalalt cantarea distanta de la finit la infinit
mainile ii erau albe, naravas de albe, muscate
de harpiile cu care se lupta zi de zi pentru suflet
nu avea prieteni, dar casa ii era mereu plina de
femei cu sanii rotunzi, plini de vise,
fecioare inalte, transparente, usor rosietice,
batrane de portelan, stralucind sidefiu
veneau goale si plecau cu duminici in brate
nimeni nu stia de unde facea rost de ele
il pandeau, ascunsi in spatele cuvintelor
l-au surprins noaptea cu mainile naravas de albe
cufundate pana la coate in sensuri
cocea poezii in spuza de stele
il mai vad, cand si cand, printre alte fiinte banale
hei, omule, coace-mi si mie o poezie!
el clipeste siret dintr-un ochi rasturnat:
duminica, draga mea,
duminica...
0410.767
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Adriana Bochis
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 137
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Adriana Bochis. “Brutarul.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adriana-bochis/poezie/49530/brutarulComentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
APAPAlex Popp✓O poezie ciudata. Balanseaza intre banalitatea metaforelor si noutatea imaginilor. Mie imi place in special aceasta duminica misterioasa.
0
FFmie imi place brutarul! \"cocea poezie in spuza de stele\"...vreau paine calda!!
0
GPUndeva, in marginea noptii, venea deschisa si pourtand pe umeri pleiade de ingeri cuminti...Apoi venea aerul zborului de ingeri, aripile vartfuite inspre a fost si in urma urmelor se aplecau privirile in ochiurile de lacrimi tremurate usor de primul gest, acela, al dorintei de zbor...a ingerilor...dinspre intunericul semiobscur licareau luminile ochilor ei in noapte aplecati catre pielea alba si inmiresmata inca de tamaia inaltandu-se prin pielea ei vibratila sub buze...Ea vazuse stelele pandind mirosul painii inca necoapte si neasezate in ghiocul fierbinte al trecerii...Si de pe o punte apele nu se pot simti decat cu reflectata imagine a ochilor desi din ei amandoi izvoarele deseneaza concentricitatea fluida in undele timpului, definitiv...
Se da ingerul amirosind a painea de ape.
Se da ingerul amirosind a painea de ape.
0
ABDragii mei, va multumesc din suflet pentru popasul in pagina mea si pentru comentarii. Ciudata sau nu, placuta sau nu, daca v-a \"atins\', e bine :)
Va mai astept....
Va mai astept....
0