Poezie
Duel
1 min lectură·
Mediu
Ma simt bine asa,
cu mana dreapta intinsa,
oferindu-ti cafea inainte de lupta.
Lasi scutul jos; armura ti-e intacta.
Pentru orice eventualitate,
scoti zambetul din teaca.
Il scot si eu, le incrucisam scurt.
Parez privirea ta si contraatac.
Intrebarea, desi bine tintita,
se infige undeva, dincolo de tine
(eschiva eleganta, sincronizata).
Un drac imi scapa printre buze,
fugind in tabara adversa.
Spiritele beau ceai cu gheata.
In jurul nostru, natura huiduie,
ne bombardeaza cu frunze si raze
(cica ne miscam prea artistic).
Azi, ca si ieri, scor egal.
Azi, ca si ieri, schimbam intre noi cuvintele:
ale mele te strang usor pe la umeri,
ale tale, clatite cu rom, incendiate,
raman prea mari pentru mine.
023.260
0
acestei paranteze, in schimb nu-i prea gasesc rostul...\"(cica ne miscam prea artistic)\"
si la final...desi cuvintele sunt atat de diferite, totusi scorul este egal?..
mi-au placut mult si ultimele 4 versuri!