Poezie
Robul unei muze
1 min lectură·
Mediu
Sub fruntea pală născocesc himere,
Mă ajută o lampă chioară, colbăită
Și cu căutătura de jivină hămesită
Percep luciri stelare prin unghere.
Deja o nălucire pe pervaz coboară
Ca mesageră de pe un tărâm lunar;
Ce goală-i! Sesizând că eu tresar
În pânză de păianjen se înfășoară.
Apoi îmi spune: nu telurice ispite
Să vezi la mine, nici surâs cochet!
Venind în viața ta de anonim poet
Am readus tortura rimelor vrăjite.
O perioadă tu cu post și rugăciune
Ți-ai curățat gândirea de fantasme
Dar fascinat de nopțile ca-n basme
Ai reaprins în cord drăcesc tăciune.
Cu închipuirea învăpăiată iar fertilă
Mă vei diviniza-n halucinații scrise;
Șoptindu-mi epitete în lungi vise
Să-ți sorbi otrava ce-o înșiri pe filă.
001.233
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Adrian Tarita
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 118
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Adrian Tarita. “Robul unei muze.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adrian-tarita/poezie/14098436/robul-unei-muzeComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.