Poezie
Daruri de Crăciun
1 min lectură·
Mediu
Apar sfioase chipuri de octogenari la geamuri,
Se văd cum ard la primărie luminile din brad;
Din cerul iernii blânde doar luciri stelare cad
Iar Moș Crăciun la Carul Mare prinde hamuri.
La luna plină gându' îmi galopează ca un ren
Apoi spre Moș zvâcnește cu focul fanteziei
Dorind să îi strecoare în sac și darul poeziei
Ce-o împodobi Crăciunul cu sincerul catren:
Să ningă tandru ca într-un colind de Hrușcă
Măcar în minți bogate de asceți sau visători
Ce incălziți în triste inimi cu jar de sărbători
Slăvi-vor pe Mesia trăgând flămânzi o dușcă.
Iar eu mutându-mi sediul la birtul de alături
Plăti-voi fufa blondă doar ca să-și ia palton
Dând unui puști fularul precum un galanton
Și bani pentru o păpușă fetiței cu chibrituri.
001.109
0