Poezie

Cros după una

2 min lectură·27 octombrie 2015

Mediu

Urmărind zbuciumul toamnei prin roșeața din arțari

Fredonez un refren retro și expun ochi concupiscenți

Chiar în parcul unde frunze suferă sub pași sprințari

Ce cu tocuri cu stresează corduri de triști abstinenți.

Doar repet: de ce mă minți? când îs cam aproape de

Blonda inaltă și elegantă cu ochi verzi hipnotizanți;

Ea-mi răspunde dezinvoltă surâzând cu calm: unde

Te-am dezamăgit? Nu cred să fi fost cândva amanți.

Nu-mi mai recunoști făptura fiindcă alte țoale port,

Ripostez cu vehemență ridicându-mi brusc și șapca.

Astă vară când fugeam seara în parc cu haine sport

Fundul tău imi mărea pulsul că te-aș fi luat cu japca.

Ah, parcă îmi amintesc de-un bărbat cu șortul roșu

Ce alerga în preajma mea gâfâind cu limba scoasă;

Evident prea conștientă că nu-i performant cocoșu`

L-am lăsat să înțeleagă că de trupul său nu-mi pasă.

Spuse tipa cu glas molcom fiind la taior descheiată

Și cu craci expuși prin șlitul fustei indecent mulate.

Eu, oftând vrui s-o conving c-aș mai galopa o dată

Sub imbold de Kama Sutra spre plăceri nenumărate.

Pân' la urmă avantajat de-un nas lung, cu eleganță

Vorbind de-o ofertă în cash dintr-un cont la Țiriac

Ea acceptă să mă supună la o probă de anduranță

Chiar la ea în dormitor dându-mi timp să mă refac.

001.048

Adrian Tarita. “Cros după una.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adrian-tarita/poezie/14081671/cros-dupa-una

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.