Poezie

Soțul avea o scurtă

2 min lectură·1 octombrie 2015

Mediu

Hoinărind pe strada ta când tu te dezbraci

După perdeaua diafană, cu lumina aprinsă

Am intenția să mă sui în arțar plin de draci,

Să-ți sar pe pervaz ca un cotoi, fii convinsă.

Doar soțul tău mă va striga beat pe trotuar

Să cobor ca să-i înec într-o crâșmă amarul

Fiindcă nu pe geam se intră în al tău budoar

Ci pe ușă matol, pentru a nu reține calvarul.

Dar eu fiind deja cu nădragii rupți pe cracă

Îi arunc înjurând zece lei ca un june galant;

Studiind lacom bancnota el incepe să tacă

Când bat în fereastră cu tupeu de berbant.

Tu aparent șocată te agăți rapid de mâner

Și deschizi parcă vrând să țipi după ajutor

Dar apoi vrăjită de un așa libidinos cavaler

Îmi dai voie să pătrund descălțat pe covor.

Ca o gazdă binecrescută dorită de musafiri

Îmi oferi șoptind: Geta, paharul cu vișinată

Eu, sorbindu-l de dușcă nu te las să respiri

Când te trezești pe pat la halat descheiată.

Mozolul completează sărutul lung și penal

Iar durerea de lumbago confirmă adulterul;

Dezmierdându-ți lombarii prin preludiu oral

Între coapse cambrate bag grăbit efemerul.

Spre zăvorul în care târziu se învârte cheia

Privim și apare soțul cu o scurtă de rocker.

Sper că mi-ai făcut fericită și calmă femeia

Zice acesta arătând suta câștigată la poker.

001.015

Adrian Tarita. “ Soțul avea o scurtă .” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adrian-tarita/poezie/14079927/sotul-avea-o-scurta

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.