Poezie
Un Nemo
1 min lectură·
Mediu
N-am timp să scriu despre amorul ce s-a scurs
La ușa mea o altă ruptă fantezie sumbru bate,
Mă uit cu ochi haotici la vinul din carafă scurs
Și mâzgâlesc pe-o foaie năbădaile necenzurate.
De lume fiind hulit, crezând că sunt poet circar
În pod m-am refugiat cu geam spre tomberoane.
Acolo tumbe fac și printre epitetele vulgare sar,
Din haosul gândirii am aprins în nopți neoane.
Mă plâng că tâmpla mea vrea să se anine-n stele
Dar grele stânci din cord mă trag spre subterane;
Doresc prin univers să umblu în carul tras de iele
Dar și în crâșme obscene să pipăi dulci cucoane.
Trecutu' pentru mine-i lung oftat și visătorul chip
Doar viitorul știrb cu căruntețile senile mă amuză
Pe geamul spart aș arunca cu mărunțis apoi să țip
La cerșetorii beți si flenduroși: trimiteți altă muză!
001.209
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Adrian Tarita
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 139
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Adrian Tarita. “Un Nemo.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adrian-tarita/poezie/14056117/un-nemoComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.