Poezie
Catrenele șeicului
1 min lectură·
Mediu
Nu știi tu jună blondă c-ai tăi ochi de cafea
Sunt a înserării oază din care vise aș bea
Iar în a nopții boare chin de nesomn eu port
Să-ți duc himera goală în al iubirii cort.
Deșarta închipuire imi alungă gânduri toate
Să car cu caravane mătăsuri, nestemate.
Pribeag cu barba lungă ca un nebun derviș
La patul tau le-aștern, oftez, plâng pe furiș.
Prins hoinărind sub lună, un palid eunuc
Catrene lungi să scrie la tine trist aduc.
Pe trupeșa cadâna în noapte aș pune-o eu
Dansând să te atragă spre al iubirii hău.
Din cel mai dulce somn trezi-voi pe Ahmet
Cu tava să-ți servească batal cald si șerbet.
Pe negri toți din gardă îi voi lovi cu bice
De-ar fi-n visarea ta vreun nepoftit să pice.
Ca eu să-mi scot turbanul, ilicul să-l deschei
Vărs în pocal de aur vin de Carmel să bei
Și de te-oi lua in brațe te rog să nu mai pleci
Să uiți că-s lut nemernic și am peste șaizeci.
001.061
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Adrian Tarita
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 169
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Adrian Tarita. “Catrenele șeicului.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adrian-tarita/poezie/14053000/catrenele-seiculuiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.