adrian rentea

Oamenii au nevoie de o anumită libertate* l-a citit sau nu pe J.K.J** cel mai puternic om al planetei știe ce se ascunde dedesubtul cămășilor scrobite azi mai mult ca oricând spălările repetate

Tu când te culci închide ochii privește-ți pleoapele mi-a spus un prieten dar el nu știe că întunericul tremurat dindărătul pleoapelor palpită în ritmul pulsațiilor inimii care pare și ea

Eu tu roșul unghiilor tăind în carne tabloul din rama oglinzii rămâne încrustat în veșnicie eu roșul cărnii pălind când viața se scurge din ea întârziind în fața oglinzii nu știu încotro

Te uită ce urgie zici că Decembrie a și venit zise bețivul dând binețe paznicului de șantier ce-și făcea rondul printre grămezile de moloz ce se lichefiază scurgându-se în șanțurile -

Nu sunt ornitolog nici pasionat dar puiul acesta de corb ce rătăcește prin lăstărișul din jurul unui plop de la șosea încă din zilele-n care lăstarii nu dăduseră muguri mă face să mă întreb

Și dacă sfârșitul a început odată cu primii îngeri căzuți din rai le-au urmat alți îngeri salvatori eroi căzuți la datorie la căpătâiul părinților bunicilor căzuți la pat în secții ATI pe

Fantomatice tăceri se cuibăresc în suflet cu foșnet de moarte frunze și croncănit de ciori vântul scrijelind cu ghearele șubredele canaturi se plimbă în voie prin ferestrele uitate

Acum când şi ultimul greier a amuţit picurul frunzelor numără clipele până când voi trage storurile peste lume într-un colţ un păianjen se plimbă-n sus şi-n jos de parcă ar vorbi cu sine

Azi noapte am avut un musafir neașteptat un vechi și îndrăgit companion a cărui vizită m-a bucurat nespus căci de mult nu s-a mai întâmplat ca luna să se furișeze tiptil în camera

Cu o privire meditativă Rita se zgâiește la bulbucii ce dansează în băltoaca formată la doi pași în fața nasului ei acolo unde stropii de ploaie ce cad de pe acoperișul hambarului au însemnat

Vrei să te învăț să-mi iubești tăcerea dar nu știi cum urlă ea în mine cămașa de forță a strivit sălbaticul dans al nebunului dar el tot îmi scormonește măruntaiele ca un lup flămând ce

Mărunţi în vorbă şi în faptă uimiţi prin talentul cu care impozant pozaţi în faţa extaziaţilor aplaudaci pestriţe mulţimi vă urmează servile mânate fie de oarbă idolatrie fie de

Blestemată primăvară ai venit făr' să m-anunți nu zic îmi era dor să văd casa de la țară spoită de soarele ce pătrunde prin ușa larg deschisă de mireasma de plăcinte ce se revarsă până

Se caută urgent eroi herculieni neînfricați dar cumpătați gata oricând să se ia la trântă cu viața excese nu se aprobă înfrângeri nu se acceptă butoiul cu melancolie provoacă silă se caută

În curți teascurile sângerează râuri întunecate râuri cu sclipiri de rubin se scurg gâlgâind în pântecele butoaielor ah beția sângelui va readuce la viață râurile secate ale inimilor când

Dragostea e doar un cuvânt din nouă litere ura din trei în engleză ambele sunt din patru ceea ce ar putea sugera cantități egale probabil invenția vreunui chibiț care se descurca mai bine cu