Poezie
S o n e t 2 2
1 min lectură·
Mediu
Ești întruparea lumii de-o ființă
Umanitate, glas ce nu se-ncheagă,
O nerotită aripă întreagă
Făcută din candoare și sentință.
Cu sabia despici ce nu se leagă,
Arunci în aer clipă și dorință,
Inspiri cu patos vorba neputință,
Strivești un vis în trupuri ce se neagă.
Se prăbușesc temeiuri pe din două,
Dar eu rămân cu ce-am adus la mal,
Arhaic rost de împlinire nouă.
Scot rânduieli la cârma unui val
Din înțeleapta curgere de rouă,
Din cumpănirea zborului astral.
043.856
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Adrian Munteanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 79
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Adrian Munteanu. “S o n e t 2 2.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adrian-munteanu/poezie/69298/s-o-n-e-t-2-2Comentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Mae,
N-am încercat să criptez prea mult. Pe scurt, m-am străduit să sintetizez atmosfera și conținutul următoarelor reflexii :
Umanitatea se află într-un stadiu haotic, există crize mondiale și eșecuri ale tuturor principiilor etice și mortale. Oamenii s-au lansat în războaie, unii contra altora și toți contra tuturor. Ideea mea este că , în aceste momente, nu ne mai rămâne alt remediu decât să ne întoarcem la înțelepciunea trecutului, să extragem din codice orientarea precisă pentru a ne călăuzi în momentul prezent, să bem din izvorul tradițional al augustei înțelepciuni a naturii, să căutăm primele albii ale înțelepciunii cosmice.
Dacă nu s-a înțeles, să-mi fie iertată limita de a rezolva în câteva rânduri o ideea de prea mare amplitudine.
Sărbătorile cu bine și cu lumină în casă și în suflet.
Adrian
N-am încercat să criptez prea mult. Pe scurt, m-am străduit să sintetizez atmosfera și conținutul următoarelor reflexii :
Umanitatea se află într-un stadiu haotic, există crize mondiale și eșecuri ale tuturor principiilor etice și mortale. Oamenii s-au lansat în războaie, unii contra altora și toți contra tuturor. Ideea mea este că , în aceste momente, nu ne mai rămâne alt remediu decât să ne întoarcem la înțelepciunea trecutului, să extragem din codice orientarea precisă pentru a ne călăuzi în momentul prezent, să bem din izvorul tradițional al augustei înțelepciuni a naturii, să căutăm primele albii ale înțelepciunii cosmice.
Dacă nu s-a înțeles, să-mi fie iertată limita de a rezolva în câteva rânduri o ideea de prea mare amplitudine.
Sărbătorile cu bine și cu lumină în casă și în suflet.
Adrian
0
Ca de obicei, un sonet frumos. Cu un singur lucru nu ma prea impac, si anume cu acel \"zborului astral\" din final care mi-a zgiriat urechea.
0
adrian, inainte de toate, multumesc de urari;si tie, asemenea
stii cum e chestia aia cand ai un solz pe ochi, sau cand iti pica fisa?! mi-a picat.
ideea o prinsesem , dar asa cum incepe strofa
\"esti intruparea lumii de-o fiinta
umanitate, ...\", parca nici acum nu ma impac cu versul asta, mi se rasuceste un pic mintea.
gata.
pe curand.
stii cum e chestia aia cand ai un solz pe ochi, sau cand iti pica fisa?! mi-a picat.
ideea o prinsesem , dar asa cum incepe strofa
\"esti intruparea lumii de-o fiinta
umanitate, ...\", parca nici acum nu ma impac cu versul asta, mi se rasuceste un pic mintea.
gata.
pe curand.
0

de data asta imi dau singura o bila neagra, pentru ca nu inteleg despre cine e vorba;