Poezie
Lucire moale, spaimă indecisă
Sonet 476
1 min lectură·
Mediu
lucire moale spaimă indecisă
șovăitor răstimp prelins părelnic
un strat de frunze izvodind pomelnic
de raze frânte în amurg de clisă
bâtlanul orb hălăduind sfielnic
prin clisa toamnei în sonet nescrisă
făptură blândă prea curând ucisă
în ceasul veșted de-amăgiri prielnic
un sunet stins auz incert atinge
învăluind popasul efemer
apoi impur în orizont se stinge
când umbră-i tot și toate-n umbră pier
iar măduva-noptărilor învinge
primind lumina tandrului mister
24 octombrie 2005
002.123
0