Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Ia-mi tot!

Sonet 779

1 min lectură·
Mediu
Ia-mi ochii limpezi ce-au scrutat cu sete
Descătușarea geamătului serii,
Ia-mi glasul tandru zăbovind în merii
Striviți de flori născute să îmbete,
Ia-mi pleoapele ce au filtrat puzderii
De zboruri largi, împreunând egrete
Și degetele răsfirând prin plete
Tăceri târzii sub clopotu-nvierii,
Ia-mi tihna clipei decorând pervazul
Cu urma poftei dintr-un vis rămas,
Uitat în ridul ce-a brăzdat obrazul
Și în vigoarea pusă-n orice pas.
Ia-mi, Doamne, tot, dar nu-mi lua răgazul
De-a mă gândi la Tine-n tainic ceas.
16 aprilie 2012
024656
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
82
Citire
1 min
Versuri
15
Actualizat

Cum sa citezi

Adrian Munteanu. “Ia-mi tot!.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adrian-munteanu/poezie/14005401/ia-mi-tot

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@ottilia-ardeleanuOA
Ottilia Ardeleanu
fel de rugă, o renunțare la tot ceea ce poate fi mai frumos în favoarea unei înălțări spirituale.

frumos, frumos...

Ottilia Ardeleanu
0
@adrian-munteanuAM
Adrian Munteanu
Așa e. Esența de dincolo de cuvinte. Mulțumesc de trecere.
0