Poezie
Spre ce tărâm mă duci, închipuire ?
Sonet 670
1 min lectură·
Mediu
Spre ce tărâm mă duci, închipuire,
Aripi fragile fluturând mirată ?
Eu te-am dorit sau umbli nechemată
Urzind veșmânt din nevăzute fire ?
Unde mă poartă geana-nrourată,
Ursindu-mi clipe blânde-n asfințire ?
În must prelins de tine în potire
Stă flacăra sublim însingurată.
Privire lină, albatros de veghe,
Scrutezi mirări ce-nsuflețesc un zbor.
Oricum aș fi, încătușat în zeghe
Sau tandru glas zidind vibrant decor,
Am trupul tău planând la mii de leghe,
În brațe strâns, ca neaua de ușor.
7 august 2005
1 aprilie 2010
054.033
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Adrian Munteanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 86
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Adrian Munteanu. “Spre ce tărâm mă duci, închipuire ?.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adrian-munteanu/poezie/13935358/spre-ce-taram-ma-duci-inchipuireComentarii (5)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
DSdintr-o aparenta inchipuire, dorul..
si de aici, poemul e de iubire si astfel, lumea nevazuta, atinsa de divinitate, ni se desface in toata splendoarea ei..
cu placerea lecturii,
Linea
si de aici, poemul e de iubire si astfel, lumea nevazuta, atinsa de divinitate, ni se desface in toata splendoarea ei..
cu placerea lecturii,
Linea
0
NAun lirism elegant,un continut condus de o bagheta magica,prietenul adrian poarta cuvântul naturii pe limba sa amoroasa de tot ce -l înconjoara,ne învaluieste în misterul fiintei sale secrete
pâna si neaua este o plapuma de fulgi cosmica prin care poetul respira legendele facerii
pâna si neaua este o plapuma de fulgi cosmica prin care poetul respira legendele facerii
0
AMprin adierea versului manuit cu mare stiinta
iubirea nu mai are scapare
cititorului ii este bine in sonet - in acesta
iubirea nu mai are scapare
cititorului ii este bine in sonet - in acesta
0
AMLiviu - mă bucură perceperea unei stări care nu poate fi decât consonantă înaltului pe care-l traversăm.
Dana - nu m-am putut despărți de o sfințenie a clipei și îmi e bine când simt că o traversăm împreună.
Angela - aproape că-mi era indispensabil cuvântul tău, ca să traversăm împreună tărâmuri magice, cu pacea începuturilor noastre.
Anni - sper să ne fie bine oricând.
Dana - nu m-am putut despărți de o sfințenie a clipei și îmi e bine când simt că o traversăm împreună.
Angela - aproape că-mi era indispensabil cuvântul tău, ca să traversăm împreună tărâmuri magice, cu pacea începuturilor noastre.
Anni - sper să ne fie bine oricând.
0
\"Unde mă poartă geana-nrourată,
Ursindu-mi clipe blânde-n asfințire ?\", întrebare a cărei răspuns ne apropie de sărbătoarea învierii ce se apropie.
LIM.