Despre autor
AGAdrian Gerhard
@adrian-gerhard
0 urmăritori
G. Adrian Gerhard
- născut în anul 1965 într-o zi de martie
- studii medii
-căsătorit
-debut editorial : revista „Interferențe” Caransebeș - 2000
-membru al cenaclului de poezie în Grai Bănățean „La Poșmândre” Caransebeș
-membru al cenaclului de epigramă „Accentus 2000” Caransebeș
-membru al Asociației Bănățenilor de Pretutindeni
-membru al Asociației Scriitorilor în Grai Bănățean din anul 2001
-am mai publicat: „Tăt Bănatu-i Fruncea”; „Banat Expres”; „ Redeșteptarea”; „Revista Noastră”; „Bocșa Culturală”; „Bumerang”; „Vasiova”; „Vatra Carașului”; „Tibiscus”; Almanahul tuturor românilor „Apă Vie” – Uzdin Serbia; „Izvor de frumuseți”- almanah de literatură română în grai bănățean...
-colaborări cu următoarele posturi de radio și TV: „Radio 11 Plus Caransebeș”; „Radio Analog Caransebeș”; „Radio Reșița”; „Radio Timișoara”; „Radio Novi-Sad”; „TV Banat”; „TV Terra Sat”...
-apariții editoriale: „La Poșmândre”, antologie de poezie în grai bănățean, editura „Dacia Europa Nova”, Lugoj, 2000
„Bădia Mihuța și urmașii lui”, editura „Ionescu”, Caransebeș, 2001
„La Poșmândre”, antologie de poezie în grai bănățean, editura „Tibiscus”, Uzdin, 2001
„Apostrofații”,epigramă, Caransebeș, 2001
„La Poșmândre”, antologie de poezie în grai bănățean,editura „Tibiscus”, Uzdin, 2002
„La Poșmândre”, antologie de poezie în grai bănățean , Caransebeș 2003
-am participat la Rotonde ale Scriitorilor, tabere de creație și Festivaluri de poezie unde am obținut următoarele premii:
Festivalul de poezie în grai bănățean „Tata Oancea”, Bocșa, locul 3 – 1999 și locul 1 2003
Festivalul „Nichifor Mihuța”, Caransebeș, locul 2 – 2000 și locul 1 2001
Festivalul „George Gârda”, Făget, locul 1 – 2005
Festivalul „Todor Crețu Toșa”,Uzdin, Serbia – locul 3 2001
Festivalul Internațional „Drumuri de Spice”,Uzdin, Serbia – Dinstincție Specială 2001
Încheiere: Vă mulțumesc că citiți versurile mele. Dacă mă ocoliți renunțați la dialog, aspirații și la o prietenie sinceră. Vă aștept cu nerăbdare și dragoste.
Cu măsura-nțelepciunii
Ce-ntr-o viață m-a aflat
Azi admit în fața lumii
Că-n sfârșit sunt criticat.
Vezi profilul
”Floare de șoapte
frântă în durere
nescrierea-mi plânge
de o mie de ori...”
De la strofa a doua te pierzi în amănunte inutile care nu fac decât să încarce inutil versul. Am simplificat puțin discursul tău poetic, sper că nu și sensul, nu foarte mult. Dacă da, încearcă tu să faci modificările necesare fără să uiți de curgerea armonioasă a versului. Citește-le cu voce tare până îți plac și ție, până curg feresc.
Uite varianta mea, se mai poate prelucra:
Floare de șoapte
frântă în durere
nescrierea-mi plânge
de o mie de ori...
Îmi cade toamna în rădăcini de gând
și spun cât poate fi de ipocrită
tăcerea mea din urme prăfuite.
Ți-aș lăcrima pe buze osândirea
să-mi amintesc
poteca ce m-a dus la tine,
când vântul mirosea a cer
când ochilor tăi
nedeslușiți de noapte
juram poemi de dragoste...
Îmi cade toamna în rădăcini de gând
prefacerii să-i las mai mult
din rezultatul vieții noastre
la o mie...
Am să revin de câte ori te regăsesc aici.
Doru Emanuel
P.S. No offence, I hope.