Adrian Firica

\"i\", din primul vers nu e verb, ca să ne-nțelegem!

umbra-i fierbinte
dar totul mai departe
noapte cu lună

Motto:
\"ieri am văzut un om trist
semăna cu toți ceilalți
nu avea nimic ieșit din comun\" - Dana Banu (duminică la amiază).


le-au încărcat într-un camion și au plecat
erau unii care îi tăiau crengile

desenez o fereastră
și mă arunc în gol
golul e primitor

acolo e acasă
golul e blând

nu știu unde

apoi de la capăt
din orașul acesta
nimic nu s-ar fi întâmplat
de la nașterea mea până acum

e \"parfum\", pentru un obsedat ca mine dacă spui și:\" ... mă gonise \"ca\" să-și mascheze furtul, ...\"

ai sticat bunătate de \"roman polițist\", fix la sfârșit.

de regulă eu spun că după mine poate să fie potopul, că după mine și potop poate să fie ce-o vrea să fie. nu mă interesează ... nici cât negul de sub unghie!

din scrierea ta am înțeles că au rămas astea:
urma ta;
lumea mincinoasă;
lumea perversă;
goana;
și urlarea;
trăirea;
plăcerile.

plăcerea, la ce bun a mai rămas, întreb?

fraza: \"am fugit departe. rămasă în urmă lumea cea mincinoasă și perversă, ce mă copia și mă gonea să-și trăiască plăcerile, urla. fără noi mai era doar o femeie urâtă, ca un mormânt gol și sumbru, cu atâtea guri câte cruci.\" are vicii mari ... e un prezervativ neomologabil.

\"ca\" să-și trăiască ...;
\"dincolo de noi\" era doar o ...;
fără \"ca\" și altele ...: ... femeie urâtă, mormânt gol cu guri și cruci

cu părere de rău, mare spun!, pentru că de una mică nu poate să fie vorba ... bați câmpii și câmpiile articulate, câmpurile, câmpul și câmpii - ăștia din urmă cu grație.
dar, vorba aia: orice-i posibil, chiar când e de așteptat altceva.

singurătatea e productivă, nu bleagă; asta dacă vrei să te legi de ceva triumfal, nu de aiureli și abjecții.

Nu-n cuier, nu-n gura mare,
Faliment, Globalizare.
Ce-are una, alta n-are,
Nu-i artistică scăpare.

N-apucai s-ajung la șes,
Că-n Sibiu e coadă mare,
Ca-n Strasbourg, ori Bruxelles,
... doar pentru parlamentare.

acum, Liviu Ofileanu,
nici nu știu cum să spun:
ori mai prins pe trecerea de pietoni;
ori ai venit la petrecerea pietonală?

dar furnica lui Escher o știi?
păi să vezi cum e făcută: întâi de toate nu e făcută din părți componente ale unei furnici; apoi ...

...
mi-a plăcut coperta volumului tău, însă aici nu am găsit în librarie.

caut, dau eu de ea, Majestatea Ta!

sarumana Gena!

mi-am scos orice inchipuire din cap.

m-a usturat, dar imi trece.

Dürer nu e decât un Moebius \"avant la lettre\", cu scara asta a lui ușor sucită.

Michelangelo a fost ceva mai hotărât ... a scris și sonete, mai răsucite decât impuneau normele.

înainte de asta a avut grijă să-și pună modelele să ridice o mână și să se contorsioneze olecuță.

Brâncuș, mi se pare mie, a reușit să \"lipească\" manierismul pe proporțiile clasiciste ale domnișoarelor Pogany.

sper să nu mă înșel!

sunteți binevenite, Adriana și Ioana.

poate-i potoliți pe ăștia: Victor, Alexandru, Anghel, George, George și Al 146-lea Cititor.

poate, zic și eu!?

1
să nu te iei după astea:
The many symbols of Durer\'s icon of Melancholy portrays I’ts the dangers of obsessive study;

Absolute!;

Deferend of mathematics and alchemy.


2
caută aia completă (vezi că pe net se dau numai bucăți!)


3
eu am un album Dürer-ere din 1911

4
de ce iti pierzi vremea cu Dürer?

La mulți ani, De Vile! (zilele nu mai contează).

orice-i posibil
dendată n-ai ieșire
este o plantă

păi să fie numai BINE. așa ziceam și eu!

depinde de propunere, desigur, că dacă e vorba despre un șarpe care are cap și coadă, e bine; dar dacă e ca balaurul ăla căruia îi tot cresc \"capuri\" de nu mai ajungi unde trebuie, după ce-l omori ... toate rezultatele etice, zău așa, nu numai că sunt ilogice, ci, neapărat imorale.
și, culmea, nu șarpele e de vină, dacă vei da curs ... minimei mele moralia.

te citez, fie și numai pentru a sări în ajutorul a ceea ce vrei să aperi, presupunând că te vei reculege cândva: \"Primejdia constă nu în faptul că nu stăpânim riguros o definiție a Binelui, ci în pretenția și iluzia că avem un set de norme suficient pentru a ști ce este bine și rău. Înlocuirea simțului moral interior (în lipsă de ceva mai bun voi folosi deocamdată acest termen de filiație kantiană) cu un sistem de reguli poate crea derapaje dintre cele mai grave. Foarte curând sistemul se substituie percepției interioare care i-a dat naștere și devine restrictiv. Intră în scenă temutul „trebuie”. De la inchiziție la comunism, istoria e plină de exemple de represiune în numele Binelui. Pornind de la presupunerea că Binele poate fi descris complet și cuantificat, cu adagiul logic că tot ce nu este bine este rău, drumul este deschis către intoleranță.
Dacă Dumnezeu înseamnă ordine și cuprinderea exhaustivă a Binelui, iar prin opoziție Diavolul este haos și tot ce mai rămâne după ce ai normat Binele – atunci mărturisesc că am o mare simpatie pentru Diavol.\".

un sfat amical: nu mai invoca ecuațiile kantiene, pentru că sunt re-volute și nici nu prea le stăpânești, fără a mai adăuga faptul că nu te văd în stare să te comporți, cât de cât, kantian.

că-i un \"rozariu\" ce lași tu să se-nțeleagă, e de acceptat.

inacceptabil este acel \"je est un autre\", pe care nici beat nu îl înțeleg, chiar dacă am băut mult și multe vinuri franțuzești la viața mea.

si, vorba lui ... \"ni c-am\": c-am beut prea mult; \"e ca imaginea lumii trece, vezi bine!,... formulata eliptic, fara \"pe masura ce\", desi justificata de nevoia de scurtime, caci textul e scurt el insusi ... adica evidenta unui procedeu tehnic intr-un text de altfel clasic la nivel ideatic si cu forma foarte scurta cred ca il plaseaza in zona unei incertitudini care scade din forta estetica.\".

ni, c-am terminat paharul. îmi mai dai una?, așa, ca de plecare!

vreți să mă convingeți că s-a scris o elegie:
- păi unde e tristețea, câtă vreme autorul înjunghie viața (e drept că doar „nițel”), cu un optimism de-a dreptul penal;
- ce filosofie mai e și asta, limitată după cum se vede, între nemulțumire ori suficiență;
- ce-i aia: „stau fără să am sentimentul saturației”, unde s-a pomenit așa ceva?

și chiar dacă ar fi elegie, nu e decât una singură, așa că până să vină primăvara, mai e mult de mers.

iar ai fugit de acasă
te-ai dus să faci umbră pământului

mă duc și eu
să-mi îngenunchez o clipă viața

alo, aloo, alooo
Iago la telefon

am constatat că vorbești despre un fapt real guvernat de Haos.
sincer, mie mi se pare că e de bun simț să nu reacționezi într-un asemenea hal de bun simț și de reacționarism etic.

îți urez numai bine, în special pentru cap, pentru că trebuie să fii atent, fiindcă te poate lovi oricând nenoricita asta de \"REDIMENSIONARE\" ... ca trenu\', ori ca diselu, ce să mai vorbim (în ultimii ani au foste multe accidente de genul ăsta, și s-a constatat că nu fusese plătit TVA-ul).