Adrian Firica
Verificat@adrian-firica
Adrian Firică: s-a născut la 6h și 20', în ziua de 22 noiembrie a anului 1951, în maternitatea din Negrești, județul Vaslui. Copilăria: fragede exerciții de supraviețuire; progresează intelectual citind orice, pictând, scriind versuri și piese de teatru în metru antic. Adolescența și tinerețea: își începe cariera de manager cu…
Colecțiile lui Adrian Firica
Dar m-am jenat și eu, cum să mă urc cu copitele în pat? Acum nu m-aș mai da deoparte, dar ce folos! Oof!
Dar murături tot nu-ți pun, mai bine mor!
Pe textul:
„Dialog frivol cu un Centaur" de Nicoleta Stefanescu
Cam cum o definim, cam ce urmare a vreunui orgasm o fi, sau cine mai știe ce pală de înger.
Beatrice, taie - după ce gândești biiiine - începînd de la: \"ci disprețul ...\"
Dacă minimalizezi unde trebuie, obții o \"maximă\". Orgasm garantat!
Pe textul:
„Din învățăturile unui părinte" de Beatrice Zornek Claudia
cartof copt scobit,
în care am turnat șofran,
smântâni și scorțișoare...
La desert nu dăm fistic.
Avem liqeuriuri
din zmeururi.
Te \'nfășăm în bumbac
și in alb, la final.
Am decretat;
Somn total.
Pe textul:
„Dulcegării (!)" de Nicoleta Stefanescu
Via,
Viața,
Te iartă!
(în versul \"4\" caută între: \"de\", \"prin\", \"pe\" ș. a.)[dar mai după ce trece inspirația, de!]
Pe textul:
„Mireasă în vie" de Paul Bogdan
priviri
mai încolo de fixul trist
cât mai e fix
lumină în piept
...
de minte busola?
Exit
Pe textul:
„Cu ochii curgandu-mi..." de Beatrice Zornek Claudia
... era vorba de \"libațiune\", nu de \"lapidațiune\".
B(ă)a-chush, cu părere de rău, vei plăti \"lichid\" amendamentul. Noi ne ținem cu-p(e)ele, Domnia ta, pici(în e)le.
Cum ți-o fi darea de mână!
Pe textul:
„Amendă pentru greșeli gramaticale" de Paul Bogdan
Ar mai fi de văzut dacă mai păstrăm în biblioteci cărțile lui Saussure, care spunea că limba este un organism viu.
Vă recomand \"cuvântarea\" d-lui Prof. univ. dr. George Pruteanu, Senator, vicepreședinte al Comisiei pentru învățământ și știință a Senatului, Profesor la Facultatea de Filosofie-Jurnalism, de la \"Adunarea festivă\" din amfiteatrul-studio, transmisă direct de televiziune și publicată integral de ADEVÃRUL din 04.10.2002, din care citez un mic pasaj:\"... de halul jalnic în care se află ...\"
Pe textul:
„Amendă pentru greșeli gramaticale" de Paul Bogdan
Cu ani în urmă, Noica a început nobila \"întreprindere\" de a edita în românește opera cunoscută - impropriu denumită \"completă\" - a lui Platon, îndeobște recunoscută ca \"dialogurile platoniciene\".
Lui Noica i s-au alăturat și alți buni cunoscători de greacă veche - școala românească are o excelentă reputație în materie. Au fost folosite și alte \"culegeri\" de texte platoniciene, din ediții recunoscute. Între altele, cifrele alea: 257 b și 281 c, nu sunt altceva decât codificări ale unor variante de texte asupra cărora comunitatea traducătorilor de peste tot a convenit că sunt originale, sau că au suferit prea puține deformări față de original.
Ei bine, după moartea lui Noica, Petru Creția a continuat editarea, apoi ... alții la fel de vrednici. Cinste lor!
Dialoguri ale lui Platon au mai apărut și pe la alte edituri, în traduceri mai mult sau mai puțin izbutite. Ediția pe care o recomand este aceea care întrunește toate canoanele și rigorile științifice pentru astfel de \"întreprinderi\".
Cât privește \"editorialul\" meu, eu am preluat ideea din textul lui Platon și am \"îmbrăcat-o\" în vers. Nu știu cât de izbutită a fost \"lucrarea\" mea, dar ideea, ca atare, nu am smintit-o.
Cere la orice bibliotecă ediția indicată de mine și bucură-te de pofta ta pentru Platon. Nu vei regreta.
Pe textul:
„Mouse & Alex MAFTEI" de Adrian Firica
Pe textul:
„sfere de vedere concentrice" de Luminita Suse
Aparent nu există o soluție. Aparent! Oamenii cu scaun la cap suspendă judecățile și reformulează problema. S-ar putea ca operațiunea asta să fie neplăcută, dar măcar are un sens generos.
Departe de mine gândul că oamenii trebuie să fie lipsiți de orgoliu și de manifestări ale lui. Fără orgoliu am fi niște cârpe de șters pe jos. Dar orgoliul nemăsurat frizează prostia crasă. Nu e greu să ne facem opțiunea în acest sens.
Pe de altă parte, dacă am acceptat, de bună voie, să populăm un spațiu, trebuie să acceptăm că ne vom conforma unor reguli, pentru că toți suntem \"Oblio\", nu \"Halimale\", iar www.poezie.ro nu este \"shuk\".
Psihologic, unii dintre noi suntem ceva mai reactivi. Putem direcționa \"avantajul\" ăsta spre spațiul interior creativ. Nimic nu ne împiedică, iar exercițiul de voință este minimal. Va fi altul spectacolul \"arte-zi(e)nelor\"!
În fine, managementul (groaznic cuvânt), pare a fi cea mai incompatibilă activitate cu laboratorul creației și exprimarea poetică. O fi, dar
nu e de ici de colea să faci ce face Radu.
Regulile \"ospeției\" nu sunt numai pentru cel care face invitațiile, ci sunt valabile și pentru musafiri, chiar dacă sunt \"de-ai casei\".
În ceea ce privește \"editorialul\" și rolul său ... păi e bine să rămână liber de condiționări manageriale, să trăiască în registrul esteticului! Dacă sunt mai multe de spus, nu avem \"forumul\"?
Altfel, mânios cum sunt, am să scriu \"tot-tot\", numai în versuri și numai pe \"forum\". Număr pietrele la sfârșit și las zapis-ul colectei bătut pe poarta din Forum.
Pe textul:
„Draga Costel" de Radu Herinean
Pe textul:
„Feluri de aripi" de Paul Bogdan
... folosesc aspiratorul și am o oarecare \"tehnică a aspirațiunilor\". Dacă scutur pot pierde și lucruri valoroase. Pe de alta parte nu sunt violent, nu ies cu parul pe stradă, doar mă plimb cu tramvaiul și am gijă să reactualizez abonamentul.
Pe textul:
„Domesticowww.poezie.ro" de Adrian Firica
pe aproape, pe aproape ...
Ia nu mai face tu exerciții de dicție cu pianul și zeițele că cine știe ce păsări îți vor scăpa ...
Pe textul:
„Ureche muzicală" de Adrian Firica
Poți ancheta mult și bine. Teamă îmi e, însă, că vei rămâne la merele roșii, pe care le țin pe masă, la vedere, alăturând lor o bardacă de vin roșu - nu țin vinul în pod! Aranjamentul este plastic-satisfăcător.
Pentru a ancheta teme \"friseristice\", trebuie să ai cursuri de \"friseusă\", ori tu nu ai. Eeeei, așa că îmi ești simpatică, pun și ceva care să miroasă a culură franțuzească, de-aia de bate la mirosuri usturoiul nostru. Am văzut cam ce \"frizezi\"!
Pe textul:
„Anchetă" de Adrian Firica
care umbli cu diagnosticele în buzunarul de la piept, poți să spui oricând lucrurilor pe nume.
Eu pot să stâlcesc, pe ici pe colo, spusele. Chiar m-ai inspirat, până într-acolo încât am văzut o apocalipsă \"diminutivată\":\"Apocalipsuța\"
Lucrez la ea!
Pe textul:
„Domesticowww.poezie.ro" de Adrian Firica
știi, Domnia ta - eu numai așa te voi apela, chiar dacă nu am să o și scriu -
mujdeile și \"fabricarisirea\" lor sunt o chestiune tot atât de importantă precum făcutul ocolului femeilor. După aceea, ocolitele spun că ...\"ai\"ul miroase.
Pe textul:
„Anchetă" de Adrian Firica
Pe textul:
„Anchetă" de Adrian Firica
Nexus ...
să vezi ce se întâmplă când ai de anchetat un frigider!
... postez weekend-ist pe www.poezie.ro: ANCHETA; iar pentru Bogdan pe antenele cutiilor de chibrit Sony-Erikson.
Pe textul:
„Doina fluturelui cap de mort" de Radu Tudor Ciornei
... numai \"CAFEA BÃUTÃ STÂND CU SPATELE LA TINE\".
... nu eram singur
eram cu noaptea
cu privirile tale
de-a dreapta și de-a stânga mea
nicicând nu am fost
mai sigur mai apărat
pantere negre
privirile tale
...
LaDy,
Altminteri pățesc ce-mi zici, nu mai comunic, adică:
\"Eu nu comunic,
Eu pactizez,
Cu partizanii.\"
(E Bacovia; \"Stanțe și Versete\", dar iar am plecat de acasă numai cu biblioteca din cap.)
Pe textul:
„Enumerare" de Adrian Firica
sunt ambigen - am ortografiat corect?
Cum e noapte acu\', pot trece drept orice-ți/vă trece prin \"scaun/e\". Dar eu tare mă cred precum ambigenul ăla al lui G.G. Marqu ajuns în cotețul găinilor. Ãla măi, îngerul ăla căzut pe o plajă ... ăla bătrân care nu mai putea zbura dar da dureri de cap unor bieți săteni. Ãla ajuns orătanie de curte. \"Î\"la bre, care nu mai era în stare să facă scamatorii, dară-mite minuni.
Degeaba are treabă,
Degeaba bea cafea,
Degeaba bea cafea,
Ura, drăguța mea,
Degeaba bea cafea!
... etc.
Degeaba scrie \"propoziții simple\"
Propozițiile simple \"ți\" se întâmplă atuncea când te apuci să definești, înainte de a avea ce. E simplu! Asta i-am spus și eu, dar îi trebuie muuuultă cafea.
N-am primit \"re\"-uri, Of măi LaDy măi!, ce nu mai e zi și mâine?
Nexus,
Sunt cam strâmtorat. M-ai făcut tu \"mare\", dar nu prea am bani de soclu. E o problemă, \"mare\", să știi. Am băgat eu mâinile iute în buzunare, să văd dacă pot face față ... puhuhu, puhuho\", dar neam, nu găsii, așa că am pus maneaua aia cu: \"banii mei, banii mei,/Doamne ce făcui cu ei,/s-a ales bules dă ei.\"/
Pe textul:
„Enumerare" de Adrian Firica

