Transcriere I

Excelent. Claritate a vertebrelor pe o coloana \"teapana\":)
Cred ca este primul poem expus mai simplu, pe care il intalnesc la tine.

text bun, imagine+idee, originalitate. Nu este nevoie de multe cuvinte in fata acestei transcrieri. Felicitari!

Adrian Firica, nu pot crede ce imi vad ochii emotiei: sa fie asta o poezie semnata de tine??? Atat de altfel, de diferita!!! Ar fi culmea sa tot vin afisand stele dupa Virgil (tocmai am comis una), sa stii insa: abia respir, neratonala din fire si impulsiva cum sunt!

ha ha
dam\'n, I\'m good

am citit textul inca de la primele afisari

revin acum, dupa cateva minute si vad stelutele

doua in doar cateva minute!

imi zic: \"pariu ca stelele vin de la doi barbati\"

dam\'n I\'m good, (dar nu chiar ca tine Adrian ...)

cea mai reusita reabilitare a ideii de lesbianism pe care am citit-o vreodata

\"întâi au fost două femei\"


traiasca!

ideea este originala pentru care felicit autorul. aceasta se balaceste in ludic. totusi am sesizat probleme la forma textului. prea des intalnit cuvantul \"umbra\" si putin cam fracturata, zgarie la un moment dat,vorbesc de momentul in care va trece euforia primelor lecturi. cu siguranta se va identifica.
am invatat sa fiu cumpatat. nu vreau sa fiu carcotas, este o poezie foarte frumoasa dar are minusuri la forma.
cu prietenie,

E un poem in care umbra Evei isi preia simbolurile in mai multe umbre; se vede ca poemul e fluid si repetitia cuvantului umbra este imperios necesara in vederea ca abstractul cuvantului umbra isi creeaza de fiecare data alt sens. Si cu asta spun totul: De ce nu l-am scris eu la jocurile umbrelor mele?

Adrian e un tip subtil. Fin subtil. Umbra nu e deloc intamplatoare in poem. Si nici lumina. Nici pomul. Si nici barbatul. Adrian stie sa spuna lucruri vazute, cateodata direct, altadata ca acum.
Si eu cred, ceea ce a scris el aici, este un lucru vazut. Bine vazut.

Silvie, tu ai stiut totdeauna sa ma impingi pe culmi. Acuma, daca tot ma provoci, o sa-ti marturisesc ca mie unul, o lume care incepe cu doua femei si nu cu un barbat si o femeie mi s-ar parea mult mai logica si mai cinstita.

Oricum voi, femeile, decideti cine se naste si cine moare pe lumea asta, nu? (Desigur am in vedere aspectul tehnic, nu afectiv) Noi, barbatii, suntem consultati doar ocazional, in cazuri speciale. Si inca si mai \"ocazional\" se tine cu adevarat cont si de parerea noastra.

Si apoi nu cred ca \"lesbianism\" e cuvantul cel mai fericit. As vrea sa curat acest cuvant de toate impuritatile prin care a fost tarat. Pentru ca ceea ce am vrut sa sugerez este inefabilul. Inefabilul unui inceput eliberat de \"pacat\", de pacatul originar.

Tocmai in asta vad eu geniul acestui vers: \"La inceput au fost doua femei\"

mi-a placut poezia asta dar mai ales am vazut-o ca pe un fel de axioma. Cum sa nu fie usor sa greseasca... \"cartea de la al doilea cuvânt\"? Am citit opiniile anteriorilor si sunt atat de diferite incat presupunand ca fiecare crede in sensul dat deja poti presupune cum s-au nascut religiile
In fond nu stiu cat conteaza daca femeia e umbra barbatului sau invers, sau pur si simplu sunt doua fiinte una numita Eva (sau Adam) si cealalta Umbra
Un text cu multe simboluri si care pur si simplu incita sa-l interpretezi
M-a incantat
Ina

Presupune/ presupunand... scuze de repetitia jenanta.
Cand te gandesti ca primul pacat a fost asa mic: minciuna prin... omisiune

Care omisiune? Cum adica \"minciuna prin omisiune\"?

eu n-am contestat valoarea poeziei. de fapt am inceput prin a felicita autorul. asta nu m/a oprit sa scriu si ce mi se pare mie ca e in neregula.
uite de aceea as fi eu de acord cu ideea ca textul postat sa ascunda numele autorului pana iese din prima pagina. Ce parere aveti despre parerea aceasta, domnule Radu?
scuzati repetitia nesubtila.

\"și umbra a avut un gând pe care nu l-a mai spus\"
Cum afirmam anterior poezia asta poate fi invartita si reinvartita. Poti spune mereu altceva... de la al doilea cuvant... Adrian a gandit... noi transcriem
Femeia-si minte chiar si umbra, umbra a mintit... cu gandul...
Ina

\"Femeia-si minte chiar si umbra\"

Adevar graiesti, femeie ...

_cartea de la al doilea cuvânt_
_întâi au fost două femei
care nu erau singure_
_voind să-l alunge femeia și-a însoțit bărbatul
iar umbra ei((cealaltă(femeie) a fost să fie
umbră a ei)) nu s-a mai despărțit de ea_

Eu asta cred ca e sensul versurilor tale.
Il subliniez cu citate dar nu il explic.

Consider ca poezia ta pierde din greutate cu versul:
-atunci femeia a privit în umbra ei și a crescut un pom-
realmente de neinteles pentru mine.
eu as fi fost un pic mai explicit cu: si a crescut un pom.

decat sa spun 007 mai bine intreb:
Ce varianta de sexualitate ai ales in poezia ta?

ferice de barbatul care stie sa vada umbra aceea a femeii.
ferice de femeia care isi accepta umbra.
din pacate...

eu atata am avut de spus dupa ce ti-am citit textul.
on topic.

la inceput au existat doi barbati: dumnezeu-efeb si adam-copilandru
si-au zis: sa facem om
dupa chipul si asemanrea noastra
si dumnezeu isi crea femeia...

Virgil, gândesc precum respir, instinctiv - pe lumea aialaltă am să culeg a-fine, pe lumea asta nu am cumpărat de la GO-STAT;
Geta, nu de acum e simplu, ci de la început;
Ionuț, mulțumesc!;
Mihai, îmi trebuia un pretext, fie el și biblic;
Silvia, nu privi înapoi;
Șerban, du-ți tu mâinile tale și, du tu mâinile sale la ochii tăi, freacă-te, apoi privește: “ I\'m too sexy for my ....?;
Costin, câte îmi poți spune despre sens, într-un singur cuvânt, formal vorbind și, să-mi spui, neapărat, ce nume poartă?;
Carmen, dacă păcatul ăsta a fost mic, îl trecem cu vederea ...;
Mihai, am spus de mii de ori că eu “nu cred” - fiind ateu, beneficiez de alte circumstanțe, ceea ce nu mă face să fiu “neortodox” în ceea ce privește sexualitatea, te rog să mă creditezi, dar depinde de cum vezi!;
Daniela, după ce am citit, nici nu vreau să te întreb câte păcate mai ai, pe lângă acela, unul, pe care nu-l mărturisești;
Dorin, !am, ave, ma!, dar să citești de la dreapta la stânga!

Virgil, Geta, Ionuț, Mihai, Silvia, Șerban, Costin, Carmen, Mihai, Daniela, Dorin “rod” și “pom” au fost “silabele” care m-au încrâncenat, dincolo de cuvântul inițiator.

și ...cam asta ar fi:
“ ... fără “rod” ... atunci femeia a privit în umbra ei și a crescut un “pom”
și umbra a avut un gând pe care nu l-a mai spus.”

acum am treabă, transcriu, pentru că vă iubesc!

Ooooo, trei steleee! Bravo Adrian! sa vedem: exista doua spatii de lucru in Imaginarul tau? Transcrierea presupune doua medii, o interfata. Ai oare un accent teatral in viata de zi cu zi? daca nu gresesc, atunci ar trebui sa privim atent schema asta de imagine. Poematicul tau e splendid. Imi vorbeste in mare taina, cu sufletul la gura despre Brandul tau. Poate ca poti incepe de aici, de la aceasta repozitionare, de la aceasta incercare de a sparge tiparele! Transcrierea e oare asa ceva? OK, daca ai accente teatrala in viata de zi cu z se impune o intrebare scolareasca: DE CE?


ovidiu Bufnila
consilier de imagine

ovidiu,
e o interogare.
nu e publicitate.
de fiecare dată, pun capacul la closet, chiar dacă nu e apă!
... un gând pe care nu l-a mai spus.

\"Adam a venit întru ființă din două fecioare: din Duhul și din fecioara Pământ...\"
(Filip, 69)

asadar, cum bine zici, la inceput au fost doua femei

si mai mult decat atat:

doua fecioare...

un an nou frumos si plin de redescoperiri

\"Când Eva era încă în Adam, moartea nu exista.

Când ea a fost separată de el, moartea a venit întru ființă.

Dacă el se va face iarăși întreg, ca la început, nu va mai fi moarte\"

(Filip, 57)

Șerban,
eu \"transcriu\":
/.../
\"ființă de pământ
tăcută tu s-așezi moarte-n cerul răsărit!

în a doua transcriere!