Bolnava (n.)

am avut cateva probleme in a intelege textul tau. din dragoste pentru limba romana, si fiindca mi-ai cerut comentarii, chiar critice, incearca sa vezi daca nu cumva exista greseli datoratei grabei in acest text.
si apoi as vrea sa revin cu un comentariu legat de continut si nu de forma.

Cuvantul \"craci\" e cu vocala de dupa \"a\", a doua vocala din alfabet, (o craca, doua craci). Poate ca n-am folosit liniuta de dialog, majuscule, etc. Altceva...

mimez ca ma catar de sine

se sparse-n povara de zise

daca e corect, te rog explica... poate ora tarzie ma impiedica inca sa inteleg... si oricum daca voi mai scrie ceva va fi dupa somn
:)

Cred ca in poezie e permisa orie fel de digresiune de la stilul strict literar.Poate se referea la un sine general,cat despre \"zise\"-poate e o prescurtare de la \"cuvintele zise\".Nu stiu,poate gresesc,oricum nu imi plac explicatiile poeziilor.Le fac mai fade si mai neinteresante.Iar aceasta poezie mi-a placut foarte,foarte mult.E exact stilul care ma incanta foarte mult.

E buna, in afara licentelor, in legatura cu care Radu are perfecta dreptate trebuie sa recunosc ca exista o anumita melancolie sincera, mult mai sincera decat multe alte chestii care ar trebui sa fie melancolice. Una peste alta, licentele nu prea deranjeaza in acest caz.

Fiecare isi imagineaza sinele in maniera proprie. Eu il vad cale. Undeva intre mine si sus, pentru ca nu ma pot autentifica in lume in raport doar cu mine. Nu exist doar prin mine ci si cu ingaduinta unei energii din univers.
Apoi, fiecare suntem diferiti si unici prin decizie, prin noi insine, un fel de monade (salut ideea lui K.G.L.,\"Monadologia\", desi nu aici vroiam sa ajung) tot in raport cu intreg sistemul existentei.
Soarta? Ma refer la soarta prin care a fost posibila nasterea existentei si nu la \"soarta\" de toate zilele pe care insine o construim in functie de datele firii si de sansa.
Spinarea sortii ar trebui sa fie undeva destul de sus, iar imaginea ei cu clopotii turlelor (de biserici) la gat o ridiculizeaza, mimez totusi, pe cand finitudinea blestemata a conturului carnal ma anunta ca m-am umplut de toate aceste stari-cuvinte, fapt care, dealtfel imi aduce sfarsitul.
Problema licentelor poetice poate fi periculoasa in cazul in care nu e stapanita indeajuns. Nu le-am cautat in mod ostentativ, nu-mi sta in fire. Si apoi sper sa gasesc o solutie pentru a introduce macar textele scrise cu fonturile limbii romane, ar usura lectura.

ar fi mai simplu, si mai corect, sa modifici textele vechi in loc sa le scrii din nou.

regreeeeeeeet!!!!!!!!!!!!!!!!!!
ah, am banuit ca asta se va intampla, dar tarziu. Vreau inapoi, back, back, back. Se poate? Ce intrebare! Dar daca totusi se poate, fa o minune! Te rog. Imi vreau comentariile inapoi!
Ce-nseamna graba! Ah!

O rezolvam, stai calma, iar daca nu o rezolvam stai tot calma ca o rezolva timpul.

s-a rezolvat :)
p.s. bogdan: cand comentezi ai grija sa aprobi intai comentariul pe care il comentezi ca altfel se intreaba lumea despre ce vorbesti :)

Scuze, m-a luat valul!

Mi-a placut foarte mult poezia ta .Felicitari!!!

:)
Multumesc.
:)