Poezie
***
1 min lectură·
Mediu
în această lună târzie
ritmic doar refrenul nimicului
un aprilie scris invers, pe oasele morților,
un „google search” de plastic la granița zilelor
în spatele ferestrei totul minte
vii - numai pustiul și cei plecați
tangajul dimineților de argilă și marne și loess
orașul e dincolo de mine și eu sunt dincolo
cu adevărat, ți-aș fi spus mai demult zâmbind,
asta și asta:
lumina, iarba, viețile trandafirii ale sfinților (și acel ceva
de care numai lichidul meu amniotic își mai amintește
poate)
merită, da, merită osteneala
să ne desprindem încă o dată
din uterul întunecat căruia,
curajoși, îi spunem
somn.
023940
0
de remarcat. imaginatie, ritm interior, deschidere. ek!
sugestie>să ne desprindem încă o dată /fara inca odata
din uterul întunecat căruia, /fara intunecat
curajoși, îi spunem
somn.