Poezie
Viitor (2007)
1 min lectură·
Mediu
Ti-e teama sa privesti
totul e confuz in jur
Aberante privelisti
Se nasc, traiesc si mor.
De ce am fost creati asa?
Inconjurati de-o lume-aiurea.
De ce sa legi inima-n fasa,
Atunci cand esti tradat de ea?
Si ratiunea... ce doreste?
De ce-a schimbat inima-n creier?
Un zambet nu mai poate naste
Un sentiment nou, efemer
O lume de roboti, asta devenim
Ne ghideaza mintea...
Uitam sa iubim, totul e un chin
Lumea este rea...
012108
0
Ultima strofă este totuși cam aglomerată de concluzii.