a.b.

într-o satiră-avea Diviza
un sfat la președintele cu miza
pe țara plină de netoți
... Să minți, dar să te creadă toți

\"Pentru-ai noștri demnitari,
(Zice Domnu Președinte)
Sunt de-acord să le dăm bani,
Dar și o țâră de minte.\"
Mihai Miro

păi, cu banii se rezolvă
de președintele-i băut
demnitarii se dizolvă
dar cu mintea-i tare slut

nu ești mulțumită de commul meu sau de poezia asta?

e mai fain cum ai scris tu. se simte experiența dar tot era rima ceea muscă - zacuscă.

numai bine

\"Să fii ministru? Ah, ce mai demență,
Să fii înconjurat de profitori,
Să pui pe ici pe colo influență
Și să primești rachiu și cârnăciori!\"
Luchi Tenenhaus

miniștrii cei mai bețivani și burduhoși
își simt acum pe nas propria muscă
spunîndu-și, vai, ce trist ar fi făr parlament
și mai ales fără rachiu/ \"zakuscă\"

cel mai mult mi-a plăcut:\"avem loc pentru ziua în care
vom fi întregi/ în existențele noastre vizibile/
dacă nu ar bate mereu vântul negru\". de parcă trăim o viață pentru a ne întregi prin staturi albe de timp/ staturi negre... și încă versul cel în care mai avem și grijă de gradul de cruzime \"să nu fim neobișnuit de cruzi\".

poezia asta mi-a intrat în plămîni. faină suprapunerea de suflete, sămînța ceea de copil care crește în fiecare dintre noi și trecerea prin moarte, deși, nu prea îmi îmaginez cum, poate, prin o moarte tragică a cuiva foarte apropiat. o să păstrez în mine toată viața \"mă lepăd așa simplu de biografia mea/ mă lepăd ca de o coajă putredă\", n-am crezut că cuvîntul poate avea o asemenea forță. ne asumăm păcatul iubirii știind prețul de apoi. tipic omenesc. apreciez ca o parte a calităților morale \"dar nu pot să detest\". plăcută lectura, numai bine.

ei hai, am ajuns și la neexistență. corect - inexistență. ai lipsă diacritice. lasă spațiu după punct, apoi e haos și nu chaos. prea simplu.

e bine ca ți-e sete/ foame de poezie dar ar fi sunat mai bine \"de ce dorul și trăirea\" și era suficient doar \"spre aceeași iubire\" sau \"spre aceeași lumină\" sau \"spre aceeași tinerețe\". împreună-s greoaie și... aiurea.
de altfel, îmi place.

da, logica de copil:
lipsește ceva.
ce lipsește oare?
frunzele lipsesc!
wow, o vrabie
se ascunde în scorbură
se transformă într-o frunză?
mă rog, ceva metaforic în final dar nu e suficient.
mai exersează și lasă spațiu după semnele le punctuație.
hai, succese și să crești mare
poetă.

greșeli: abia, iar mi-e dor, trec aripi departe.

mai scapă pe alocuri de puncte și-i bunușoară