Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Carti

Încă o carte de Amos Oz, tradusă în limba română, apărută în colecția de autor ”Amos Oz” la Editura Humanitas

Aceeași mare

marlena braesterMB

Née à Jassy, Roumanie. Immigrée en Israël 1980. Doctorat en linguistique,1991,Université de Paris VIII. Présidente de L'Association des Ecrivains Israéliens de Langue Française. Membre du Comité Directeur du Centre de Recherches sur la Poésie Francophone Contemporaine de l'Université de Haifa (CRPFC) (1998-2010). Dirige l'Atelier de traduction de la poésie dans le cadre du CRPFC (1998-2010). Rédactrice en chef de la revue "Continuum" - Revue de l'Union des Ecrivains Israéliens de Langue Française. Membre du comité de rédaction de la revue "Poésie et art" - revue du Centre de Recherche sur la Poésie Francophone (1998-2010). Traductrice de Benjamin Fondane, d'Amos Oz et de Ronny Someck. Prix "Ilarie Voronca" en 2001 pour le volume "Oublier en avant" (Rodez, France). Prix "Hélène Jacques-Lerta" en 2006 pour le volume "La lumière et ses ombres", (Clermont-Ferrand, France) Prix "Ianculovici" en 2009 (Haifa, Israel) Chevalier dans l'ordre des Palmes Académiques, 2003, pour services rendus à la culture française. LIVRES * La Voix, Elle, poèmes, Paris, Ed. Caractères, 1993. * Absens, poèmes, Paris, Ed. Caractères, 1996. * Oublier en avant, poèmes, Ed. Jacques Brémond, 2002: Prix Ilarie Voronca (Rodez, France, 2001). * Pjesme, Zagreb, Croatian P.E.N. Center Publisher, 2005 * La lumière et ses ombres, poèmes, Ed. Jacques Brémond, 2006: Prix "Hélène Jacques-Lerta" (Clermont-Ferrand, France) * Uitarea dinainte (traduction en roumain de Oublier en avant), ed. Vinea, Bucuresti, 2007. * Désert aveugle (livre d'artiste avec Irene Scheinmann), poèmes, Ed. Transignum, Paris, 2008 * Absens, (traduction en roumain de Absens ), poèmes, ed. Vinea, București, 2009. * Presque-v'île, poèmes, Ed. Caractères, Paris, 2009. * Sable (livre d'artiste avec le poète irakien Salah Al Hamdani et le peintre français Robert Lobet), Ed. De La Margeride, France, 2009. * Lichkoah et ma ché'ykré (לישקוח את מה שיקרה)(traduction en hébreu de Oublier en avant), poèmes, Ed. Even Hoshen, Tel Aviv , 2009. TRADUCTIONS PROSE: * Catherine Durandin, O moarte românească, roman, Galați, Ed. Porto-Franco, 1993 (traduit du français: Une mort roumaine, Paris, Ed. Guy Epaud, 1988). * Amos Oz, Să nu pronunți: noapte, Bucuresti, Ed. Univers, Romanul Secolului XX, 1997; Ed. Humanitas (Raftul Denisei) 2010 (traduit de l’hébreu: אל תגידי לילה) * Amos Oz, Cutia neagră, Bucuresti, Ed. Univers, Romanul Secolului XX, traduit de l’hébreu קופסה שחורה (La boîte noire), 2002, 2005. POESIE: * Ronny Someck, Constat de beauté, Ed. Phi, 2008 (traduit de l’hébreu). * Raquel Chalfi, Camélèon ou le principe d'incertitude, Ed. L'arbre à Paroles, 2008 (traduit de l'hébreu). * Miron C. Izakson, L’homme connaît toute nostalgie, poèmes, trad. par Colette Salem, Isabelle Dotan, Marlena Braester et Michel Elial, éd. Caractères, 2008 (traduit de l’hébreu). ANTHOLOGIES: * Richesses du livre pauvre , anthologie établie par Daniel Leuwers, Ed. Gallimard, France, 2008. * Poésies de langue française. 144 poètes d’aujourd’hui autour du monde, anthologie établie par Stéphane Bataillon, Sylvestre Clancier et Bruno Doucey, Collection « Anthologie Seghers », Editions Seghers, France, 2008. * A sea of voices - Women poets in Israel, Edited by Marjorie Agosin, Sherman Asher Publishing, USA, 2008. * La voix de la Méditerranée - Anthologie établie par Maithé Valles-Bled, Editions Clapas, France, 2008 * Ultima generație, primul val, Muzeul Literaturii Române, București, 2005 POEMES PUBLIES DANS DES REVUES Aujourd'hui poème (en français), Le journal des POETES (en français), Autre Sud (en français), L'arbre (en français), Migraphonies (en français), Sources (en français), Iciélà (en français), Poesie@Art (en français), Athanor (en français), Continuum (en français), Approches (en français), Francopolis (en français); Yton77 (en hebreu), Shevo (en hebreu), Ha'aretz (en hebreu), Ktovet (en hebreu); Luceafarul (en roumain), Hyperion (en roumain), Antiteze (en roumain), Feed Back (en roumain), Plumb (en roumain), Izvoare (en roumain), Acum (en roumain); Conta (en roumain), Literra (en roumain, espagnol, croate, portugais); Ariel (en anglais); Tierra Adentro (en espagnol), Álora, la bien cercada (en espagnol). Plusieurs POEMES de Marlena Braester ont été TRADUITS en anglais, arabe, roumain, espagnol, italien, portugais, croate, russe, hébreu. REFERENCES CRITIQUES : Jean-Claude Villain (Autre Sud), Rose-Marie François (Le Mensuel littéraire et poétique), Lionel Ray (Aujourd'hui poème), Marie Laure Vallée (E-Novateur), Françoise Han (L'Humanité), Philippe Païni (Résonance Générale), Eric Brogniet (Sources), Christian Hubin (Poésie et Art), Joel Bastard (Continuum), Jacqueline Michel (Poésie et Art), Bernard Mazo (Texture), Anne Mounic (Temporel), Serge Martin, Bluma Finkelstein (Continuum), *** (Décharge - revue de poésie), Avi Elias (Yton 77), Liviu Moscovici (Viața Noastră), Luiza Carol (Bună Dimineața,Israel), Ion Cristofor (Scriitori din Țara Sfântă, Francofonie și dialog), Liviu Comșia (Oglinda Literară, Contrasens), Marina Nicolaev (Revista Noua), Daniel Leuwers (Poésie première - à paraître). INVITATIONS A DES FESTIVALS INTERNATIONAUX: * La Biennale internationale de poésie, Liège (Belgique), 2005, 2007, 2010. * Le festival international de poésie, Namur,(Belgique),2006. * Le festival international de poésie, Zagreb (Croatie), 2005. * Le festival international de poésie, Lodeve (France), 2008. * Le festival international de poésie "Nopti de poezie la Curtea de Arges" (Roumanie), 2007. * Le festival international de poésie "Nissan" de Maghar (Israel), 2003-2011. * Le festival de poésie "Shira ba'midbar", Sde Boker (Israel), 2006, 2007, 2010. * Le festival de poésie de Metula (Israel), 2009 * Le festival de poésie "Le Printemps des Poètes" Bucarest (Roumanie), 2009. * Le festival "Kisufim", Mishkenot Sha’ananim, Jerusalem (Israel), 2009. * Le festival "Zile si nopti de Literatură", Neptun (Roumanie), 2011

Publicat pe
4 min de citit625 cuvinteActualizat
Încă o carte de Amos Oz, tradusă în limba română, apărută în colecția de autor ”Amos Oz” la Editura Humanitas
Categorie: carte
Titlu: Aceeași mare
An apariție: 2021
Ediție: I
Format: 13x20 cm
ISBN: 978-606-779-807-4
Colecție: Seria de autor Amos Oz
Domeniu: literatură
Autor: Amos Oz
Traducere din limba ebraică Marlena Braester

„Am scris această carte cu tot ceea ce am. Limbaj, muzică, structură… Dintre toate, mi-e cea mai apropiată. Aproape de mine, aproape de ceea ce am dorit întotdeauna… Am mers cât de departe am putut.“ – AMOS OZ



Una dintre cele mai fascinante cărți ale lui Amos Oz, Aceeași mare este o polifonie de voci și povești febrile despre haos și ordine, despre dragoste și erotism, loialitate și trădare. Un lung poem care se citește ca un roman – sau poate un roman care se citește ca un poem.



„Acest text hibrid refuză să urmeze canoanele epice ale romanului, impunându-ne norme noi, surprinzătoare. Dar să nu ne lăsăm dezorientați, ci să ne permitem să ieșim din albia așteptărilor noastre de cititori. Parcurgând rândurile care se metamorfozează neîncetat pentru a lăsa proza aparent naivă să ne conducă brusc spre versuri cu tainice inflexiuni, și care la rândul lor se aștern din nou liniștitoare în epic, parcă am asculta vocea unui menestrel peregrin, recitând în piața unui oraș medieval, acompaniat din când în când de sunetele unei viele, harpe, unui psalterion sau flaut. Pentru a completa un sens îndepărtat sau o emoție nestăpânită, ca o respirație tăiată, recitativul epic lasă loc tonalității poetic învăluitoare a incantațiilor. Ascultăm și tăcerea care plutește când un rând sau un vers s-au întrerupt: o invitație de a continua să urmărim ce se petrece când spațiul real și spațiul imaginar se întretaie sau se suprapun. Căutări nesfârșite, depărtări învăluitoare, voci însingurate, moartea prezentă în viața de zi cu zi, ecourile unor tristeți care își răspund de pe un meridian pe altul; și marea cu prezența ei de basso continuo, ritmând adâncimi poetice.“ — MARLENA BRAESTER

AMOS OZ (1939–2018) este cel mai important prozator și eseist israelian. S-a născut la Ierusalim, părinții săi fiind originari din Polonia și Rusia. La 15 ani se stabilește în kibbutzul Hulda. După absolvirea Facultății de Filozofie a Universității Ebraice din Ierusalim revine în kibbutz, unde practică agricultura și predă la liceul local până în 1986, când se mută cu familia în orașul Arad. Primul său volum de povestiri, Acolo unde urlă șacalii, apare în 1965, fiind urmat de romanul Altundeva poate (1966). În 1967 luptă în Războiul de Șase Zile, iar în 1973 participă la Războiul de Yom Kippur. După succesul internațional al romanului Soțul meu, Michael (1968; Humanitas Fiction, 2013, 2017), scriitorul continuă să publice cărți de ficțiune: Până la moarte (1971), Atinge apa, atinge vântul (1973), Muntele Sfatului Rău (1976; Humanitas Fiction, 2012), Sumki (1978; Humanitas Fiction, 2014), Odihnă desăvârșită (1982; Humanitas Fiction, 2011), Cutia neagră (1987; Humanitas Fiction, 2012), Să cunoști o femeie (1989), Fima (1991), Să nu pronunți: noapte (1994; Humanitas Fiction, 2010), Pantera din subterană (1995; Humanitas Fiction, 2013), Aceeași mare (1999; Humanitas Fiction, 2021), Poveste despre dragoste și întuneric (2002; Humanitas Fiction, 2008), Deodată în adâncul pădurii (2005; Humanitas, 2010), Rime despre viață și moarte (2007; Humanitas Fiction, 2009), Scene de viață campestră (2009; Humanitas Fiction, 2011), Între prieteni (2012; Humanitas Fiction, 2014), Iuda (2014). Semnează eseuri literare, culturale și politice, cele mai cunoscute aflându-se în Cum să lecuiești un fanatic (2006; Humanitas Fiction, 2011), Dragi fanatici (2017; Humanitas Fiction, 2018). În 2012, publică împreună cu fiica sa, istoricul Fania Oz-Salzberger, eseul Evreii și cuvintele (Humanitas Fiction, 2015, 2018). Opera sa e tradusă în peste 40 de limbi. Printre cele peste 30 de premii și distincții primite de autor se numără: Premiul Păcii al Editorilor Germani (1992), Premiul Goethe (2005), Premiul Grinzane Cavour (2007), Premiul Príncipe de Asturias pentru literatură (2007), Premiul Heinrich Heine (2008), Premiul Franz Kafka (2013).

Etichete:#books
#books

Cum sa citezi

marlena braester. “Încă o carte de Amos Oz, tradusă în limba română, apărută în colecția de autor ”Amos Oz” la Editura Humanitas.” Revista, Poezie.ro, https://poezie.ro/revista/2021/05/inca-o-carte-de-amos-oz-tradusa-in-limba-romana-aparuta-in-colectia-de-autor-amos-oz-la-editura-humanitas

Comentarii (7)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@marlena-braesterMBmarlena braester
Te invităm miercuri, 30 iunie, la ora 19.30, să vizionezi lansarea romanului "Aceeași mare" de Amos Oz. Participă: Marlena Braester, traducătoarea cărții, Maia Morgenstern, actriță, și Tania Radu, critic literar; moderator: Denisa Comănescu, director al Editurii Humanitas Fiction.
Urmărește evenimentul pe pgina Facebook a editurii Humanitas, miercuri, 30 iunie, ora 19.30.
Înregistrările video și audio vor fi ulterior disponibile pe canalele YouTube Humanitas și SoundCloud Humanitas.
0
@iulia-elizeIEIulia Elize
Sunt sigură, ca și colegii mei, de altfel, că va fi un eveniment foarte frumos și plin de importanța meritată, pe întreaga măsură a eforturilor depuse!!! Mult succes! O să urmăresc și eu, ulterior, pe youtube, sunt sigură că aceia care au Facebook, vor avea, însă, parte de o emoție originală!!!

Felicitări pentru munca depusă, doamnă Marlena Braester, cred că se vede mult în lumea literară și doresc succes și acestui demers multi-amplu!

Invit și colegii mei să privească, ceea ce e cu siguranță de privit... Steluță, pentru o mai mare optică!!!
0
@marlena-braesterMBmarlena braester
Mulțumesc mult, Iulia
0
@marlena-braesterMBmarlena braester
https://www.youtube.com/watch?v=ZC_uSwCnA9M
0
@george-pasaGPGeorge Pașa
O carte pe care am citit-o cu mare plăcere. Cum spuneți și dumneavoastră, e multă poezie în această carte atipică. Vă felicit și vă mulțumesc pentru traducerea acestui volum de referință din creația lui Amos Oz.
0
@marlena-braesterMBmarlena braester
Multumesc mult, George Pasa
0
@razvan-rachieriuRRrazvan rachieriu
O “carte” complexă şi fascinantă dă corelații rafinate, elevate şi subtile între “limbaj, muzică, structură” şi atractivitate, impulsionate şi incitate de dinamism, iar potențialul ei creativ este direct proporțional cu “cât de departe a putut” să meargă scriitorul acordând importanță inovatorului şi inventivului.
0