Un popor muribund mai are un vis – Simona Halep
MȘNume și prenume: Șolea Marius Marian Situația militară: stagiu satisfăcut Născut: 11 octombrie 1974, București, sector 3 Mail: marius_marian_solea@yahoo.com Web: www.solea.ro Hobby: Fotbal, suporter al echipei Universitatea Craiova. Studii: Școala primară și gimnazială în Bumbești-Jiu, județul Gorj. Clasele a IX-a și a X-a la Grupul școlar Gheorghe Magheru, Târgu Jiu. Clasa a XI-a la școala Normală Spiru Haret, Târgu Jiu. Clasa a XII-a la Grupul școlar Ioan Nistor, Vicovu de Sus, județul Suceava, absolvit în 1994. Din 1994, student la Facultatea de Teologie Ortodoxă Iași, Secția Patrimoniu Cultural - Restaurare-Conservare carte, absolvită în 1998, licențiat în Teologie și Arte Plastice. Lucrarea de licență: Scrierea hieroglifică - premisă și reprezentare a civilizației egiptene. Activitate: Din 1990 articole, recenzii, critică literară și poezie în reviste și cotidiene în număr de peste 30. 1993 - 1996 – colaborator Radio Târgu Jiu 1994 – colaborator la Radio Contact Iași, Radio Iași, Radio România Actualități, Radio România Cultural. 1998 – colaborator Radio Trinitas. 1995 - 1996 – redactor-prezentator la TVR Iași. 1995 – participări în congrese și simpozioane cu prezențe internaționale. 1996 - 2000 – Președinte al Mișcării Europene, filiala Iași. 2000 - 2002 – președinte al Fundației Culturale Albastru. 2001 – membru în colegiul redacțional al Revistei Brâncuși. 2001 – redactor-șef al "Gazetei de Gorj". 2003 - 2004 – editorialist Radio Târgu Jiu. 2003 - până în prezent – colaborator al revistelor "Gorjul de azi", "Tribuna Învățământului", "Reflex", "Calende", "Viața Românească", "Literatorul", "Hyperion", "Scrisul Românesc", "Est", "Poezia", "Feed Back", "Timpul", "Convorbiri Literare", "Luceafărul", "Cronica", "Origini", "Poesis", "Contemporanul - Ideea europeană", "Ateneu", "Bucovina Literară", "Ex Ponto" etc. august 2004, consilier în Ministerul Culturii și Cultelor. octombrie 2004, membru în Colegiul redacțional al "Cugetarii Europene", publicație a secțiunii române a Mișcării Europene; din august 2005, consilier personal al președintelui secțiunii române a Mișcării Europene. Versuri pe albumele Paulei Seling, Știi ce înseamnă?, 2001 (piesa Serile verii) și Marcelei Buruian, Nu sunt Albă ca Zăpada, 2001 (piesele Mi-e frică-n lume și Blues obosit). Prezente și pe compilațiile Romantic și Fantastic Hits. Organizator al Festivalului de literatură poezie.ro, Agigea 2005, ediția I, Putna 2005, ediția a II-a, Agigea 2006, ediția, a III-a. Inițiator și coordonator al Expoziției de carte aromână și artă Ary Murnu și Ion Lucian Murnu, Biblioteca Națională a României (15 februarie - 22 martie 2013) și Muzeul Național al Literaturii Române (21 - 31 mai 2013). 30 iunie 2014 – Organizator al primei licitații cu operele artiștilor aromâni. Au fost expuse lucrări de Sever Burada, Ary Murnu, Ion Pacea, Theodor Aman, Pericle Capidan, Ion Lucian Murnu, Gheorghe Naum, Stavru Tarasov, Dumitru Pasima, Titi Ceară, Ion Drăghici, Ecaterina Vrana, Elena Pasima, Mihai Tugearu, Florica Prevenda, Geta Caragiu Gheorghiță, Vasile Marcu, Dumitru Piceava. Au lipsit lucrări de Camil Ressu, Kimon Loghi, Despina Ghinokastra Moscu, Tache Papatriandafil, Constantin Pacea, Dimitrie Demu, Boris Caragea, Constantin Baraschi (www.cotidianul.ro/premiera-pe-piata-de-arta-romaneasca-241951/, www.realitatea.net/litoral-tv--prima-licitatie-pentru-operele-de-arta-aromane_1470424.html). Cursuri de perfecționare profesională: - Achiziții publice, Institutul Național de Administrație, noiembrie 2006; - Selecția și evaluarea propunerilor de finanțare, Institutul Național de Administrație, noiembrie 2007; - Achiziții publice – implementarea procedurilor, Institutul Național de Administratie, iulie 2008. Activitate editorială: 01. "Mereu secunda, mereu și Dumnezeu", Editura Alexandru Ștefulescu, Târgu Jiu, 1995 02. "Universul din piatră", Editura A 92, Iași, 1996 03. "Pașii de sub simț", Editura A 92, Iași, 1997 04. "Semantice umbre", Editura Junimea, Iași, 1998 05. "Cobilița cu furnici și alte proceduri", Editura Clusium, Cluj-Napoca, 1999 06. "Lungul poem haiku de o mie de strofe", Editura Albatros, București, 2000 07. "Blestemul bărbăției și alte imagini sociale", Editura Eminescu, București, 2002 08. "Un peșchir și o țâră dragoste", Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2004 09. "Contemporan cu Dumnezeu", Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2005 10. "Graiul vostru. Viziunea țăranului din Gorj asupra lumii", Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2006 11. "Crimă și pace bună", roman, Editura Paralela 45, Pitești, 2007 12. "Ministerul groazei, demnitarii crimei", Editura Fundației Culturale Libra, București, 2007 13. "Liber", Editura Vinea, București, 2008 14. "Generația suspendată", Editura EDO, București, 2010, volum distribuit împreună cu albumul artistului Florin Chilian, "Autistul, nu-l mai goniți pe Brâncuși" 15. "adevărul, pe înțelesul femeilor", Editura Vremea, București, 2011 16. "Scrisori pentru depărtările din voi Cărțâ trâ dipârtărli dit voi", Editura Societății Culturale Aromâne, București, 2012 17. "Limita de existență", Editura Ars Docendi, București, 2013 18. "Podul dintre două distanțe", Editura Timpul, Iași, 2013 19. "Singurătăți și oameni", Editura Muzeul Național al Literaturii Române, București, 2013 20. "Chipurile omului", Editura Vremea, București, 2014 21. "Evident, adevărul", Editura PIM, Iași, 2015 Cărți coordonate, ediții îngrijite: 01. Antologia poezie.ro, "Ultima generație, primul val", Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2005 02. Antologia proza.ro, Editura Paralela 45, Pitesti, 2006 03. Gheorghe Mustață - "Evoluția prin asociere și edificarea organismelor", Editura Vremea, București, 2009 04. Înalt Prea Sfinția Sa Dirayr Mardichian, o jumătate de veac ca Întâistătător al Eparhiei Bisericii Armene din România și Bulgaria, Editura Zamca, București, 2010, album fotografic cuprinzând activitatea pastorală a înaltului ierarh armean 05. Kevork Hintlian - "Istoria armenilor din Țara Sfântă", Editura Zamca, București, 2010 06. Dimitrie Dan - "Armenii ortodocși din Bucovina", Editura Zamca, București, 2010 07. Gheorghe Bezviconi - "Manuc-Bei", Editura Zamca, București, 2011 08. Corneliu Zeana - "Umoristice", Editura EDO, București, 2011 09. Minas Tokatți - "Cânt de jălire asupra armenilor din țara vlahă", Editura Zamca, București, 2011 10. Grigore Goilav - "Armenii ca întemeietori de orașe în partea de răsărit a Europei", Editura Zamca, București, 2011 11. Gheorghe Hasan - "Incidențele mele cu lumea", Editura Vremea, București, 2011 12. Santa al Culaki al Todi - "Yramostea sh Tuduradzlji", Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2011 13. Paul Bogdan - "Exerciții de singurătate", Editura Timpul, Iași, 2012 14. Alexandru Gica - "Introducere în istoria recentă a aromânilor", Editura Muzeul Național al Literaturii Române, București, 2012 15. Corneliu Zeana - "Mistuire", Editura EDO, București, 2012 16. Alexandru Gheorghe - "Drumul românesc al armânilor", Editura Societății Culturale Aromâne, București, 2013 17. Ary Murnu - "Mărturia unei epoci : desene", Editura Societății Culturale Aromâne, București, 2013 18. "Interzicerea expoziției organizate de Societatea Culturală Aromână", Editura Societății Culturale Aromâne, București, 2013 19. Ion Lucian Murnu - "Inscripții pentru oamenii mei", Editura Societății Culturale Aromâne, București, 2013 20. Adrian Ioan Popovici - "Armenia - o geografie sacră", Editura Zamca, București, 2013 21. Tatevik Grigorian - "Genocidul cultural", Editura Zamca, București, 2013 22. "Grigore Gafencu și moștenirea sa", Editura Muzeul Național al Literaturii Române, București, 2013 23. „Pogromurile comise de Azerbaidjan împotriva armenilor”, 1988 – 1992. Sumqait, Kirovabad, Baku, Maragha; Dosar de presă al Revistei Nouvelles d’ Armenie, Editura Zamca, București, 2014 24. Corneliu Zeana, "Rodeo cu Pegas", Editura PIM, Iași, 2014 25. George Mihalcea, "Sacerdotul", Editura Vremea, București, 2014 26. Gheorghe Tomozei, "Misterul clepsidrei", volum facsimilat, Editura Vremea, București, 2014 În pregătire: "Ministerul groazei, demnitarii crimei", volumul al II-lea și al III-lea "Crimă și pace bună", volumul al II-lea și al III-lea Din noiembrie 1998 – membru al Uniunii Scriitorilor din România. Referințe despre volumele publicate: Mihai Ursachi, Ioan Holban, Ion Popescu, Cezar Ivănescu, Simion Bărbulescu, Corneliu Ștefanache, Șerban Alexandru, acad. Constantin Ciopraga, Nicolae Dragoș, George Țărnea, Lucian Vasiliu, George Bădărău, I.D.Sicore, Alexandru Andriescu, Alexandru Husar, Gloria Lăcătușu, Nicolae Diaconu, Valentin Tașcu, Eugen Velican, Adrian Păunescu, acad. Matilda Caragiu Marioțeanu, Ion Filipoiu, Florin Lăzărescu, Ioan Adam, Eugen Lucan, Ioan T. Morar, Bogdan Alexandru Stănescu, Aureliu Goci, Horia Gârbea, Dumitru Matală, Andrei Milca, Costin Tuchilă, Victoria Milescu, Daniel Corbu, Eugenia Țarălungă, Liviu Ioan Stoiciu, Florea Miu, Călin Cocora, Ion Bogdan Lefter, George Mihalcea, Marin Mincu, Ștefania Mincu, Radu Voinescu, Tudorel Urian, Valeria Manta Tăicuțu, Ioana Bogdan, Mircea Ghițulescu, Emilian Marcu, Marin Stoian, Paul Bogdan, Florin Chilian, Constantin Dram, Vasile Andru, Felix Nicolau, Grigore Traian Pop, Sorin Roșca, Octavian Mihalcea și alții.
Armânii/vlahii/aromânii, folosind doar trei dintre etnonimele impuse în timp, se sting de cel puțin o sută de ani, se sting greu dar fără agonie, adică fără luptă. Întocmai ca jarul, mai înalță din când în când, natural, lumini spre cerul altor popoare, pentru că armânii nu au un cer al lor, nici deasupra istoriei și nici deasupra pământului. Ei sunt obligați să fugă ori să se insinueze în istoriile altora, de cele mai multe ori această insinuare le este recunoscută ca un fapt eroic, patriotic și necesar inclusiv pentru statut și pentru opțiunea corectă. Evident, șansa de a nu se fi luptat fratricid în această viziune istorică și integratoare a fost existența mai multor patrii și, implicit, istorii... Ei niciodată nu pot spune în mod liber cine sunt pentru că mereu altcineva se supără. Alteori, ei înșiși se contrazic reciproc, violent și ireconciliabil – opțiunile lor sunt mai multe, în funcție de indivizii care s-au implicat sau care au studiat problema... La armâni, convingerile se adâncesc precum albiile râurilor repezi și se transmit întocmai urmașilor, pentru ca nu cumva apele în care se scaldă tot felul de înțelesuri, ape supuse, firește, mecanicii intereselor fluide, să nu colmateze și astfel să rămână cu debit scăzut. De fapt, statutul acestor oameni este un absurd apoteotic: coloniști în propria țară, minoritari în alte țări de origine, iar în altele, tot de origine, nici măcar atât. Eu nu știu vreo situație în care să existe o nedreptate mai mare. Pentru spiritele formate în rigorile logicii, aceste adevăruri nici măcar nu pot exista, teoretic, împreună. Practic, însă, păcăleala, minciuna, poate formula situații, discursuri și inclusiv legi. Atenție, legi despre ceea ce este un om! Adică, ceea ce sunt eu se stabilește prin lege. Personal, am avut o șansă imensă, eu oricum, indiferent de interpretare, sunt român, dar, dacă aș fi fost altceva, astăzi eram ilegal ca existență. Și toate acestea mi s-ar fi întâmplat pentru că ascendenții mei ar fi fugit din Dacia Felix pe o rază de aproximativ o mie de kilometri ori de frica lui Nerva Traian, ori a lui Șogor Attila. Niciodată ambele. Fuga a fost înspre sud. Fiind la vale, se înainta mai repede. E adevărat, câteva sute de ani ascendenții mei au trebuit să aștepte oile, care au rămas în urmă și au ajuns mai greu pentru că nici oile călăuză nu erau obișnuite cu deplasările academice, în sensul de rigoare științifică. Au mai și pierdut ceva vreme cu studiul și cu orientarea politică, pentru că știau încă de pe atunci importanța istorică a respectivei deplasări populaționale, care depășea cu mult condiția culinară a transhumanței. În sfârșit, este lege, realitățile prezente o cer, înaltă perspicacitate și iminente interese de stat! În excursul meu despre tenisul care se practică în cazul acestor oameni, să concluzionăm: dacă un armân viu, indiferent de ceea ce simte, crede și/sau știe despre sine, este român, ce este atunci același armân dar mort? Pentru că, dacă este tot armân, s-ar putea să îi convină și lui, oricum spre asta tinde. Însă, dacă același armân, mort, este român, așa cum, în consecință, rezultă din lege, începe să fie o problemă de natură simbolică... Și nu doar atât, pentru că este stabilit în Parlamentul României că armânul viu a devenit român, legea respectivă fiind dată pentru vii, ca să aibă rost... Transformarea viilor, în acest moment, nu este ceva generalizat, fenomenul este încă unul izolat, în stadiul primar, s-a început cu cadrul legal... Rolul legii este să reglementeze situații de fapt, de drept... Numai că, vorba tot a unui aromân celebru, așa e-n tenis! Ar mai fi o posibilitate de răspuns la aceste situații de etnogeneză legală, aceea ca armânii bătrâni să plece, întocmai ca elefanții, în țările lor, ca să moară... Și să creadă sau doar să anunțe că sunt plecați în turneu, că tot ce este pe pământ este o competiție, cu clasamente, câștiguri, fraze și imagini memorabile. Doar că un om și o istorie nu pot fi un stop-cadru legal.
Simona Halep este astăzi simbol al unui popor pierdut și mândrie conjuncturală a mai multora, va fi revendicată și cu toții îi urăm succes! Un popor care aici și acum nu are voie să aibă biserici, nici să învețe și nici să se roage în propria lui limbă, așa cum a făcut-o milenii deja, ținându-și cu jertfă bisericile pe Hristos și pe sânge, va fi mâine în venele Simonei Halep. Șansele lui de-a învinge sunt mici, așa s-a întâmplat din totdeauna. Biserica noastră îi consacră pe preoții armâni, aici și acolo, la ei. Și tot ea îi ia sub ascultare în locurile unde aceștia mai sunt, locuri albaneze și macedonene, lasându-i în limba și în plata lor... În aceeași limbă însă, aici, nu se poate, aici nu li se permite să mai fie ce-au fost, deși, în trecut, aceeași Biserică le binecuvânta identitatea aleasă. Aceeași Biserică și aceiași iubiți creștini supuși. Aceeași Biserică-mamă se vaită de nedreptățile grave care li se fac românilor din Serbia și din Ucraina, ei nu sunt lăsați, câteodată, să aibă biserici și slujbe în limba lor... Dar nu este o nedreptate continuă, așa cum o impune la noi. În Balcani, sunt buni ca aromâni, iar aici ca deznaționalizați, binecuvântată măsură de instituție divină!
De azi înainte, mai multe fetițe ca până acum vor fi botezate Simona, de acum încolo numele tău va fi armânesc. Ești a treia jucătoare a lumii, de azi înainte zborul tău e vizibil, du cu tine visul de mărire al poporului tău! În loc de cârlibană ții în mână o rachetă de tenis.
Așadar, pentru toate nedreptățile, scufundă în zer focosul rachetei rusești protectoare! România îți este datoare și, foarte probabil, este cu totul alături de tine. Îndiferent ce va fi, noi, românii, am avut deja mondialul nostru, nepolitizat, iar vlahii șchiopi, brânzarii și ciobanii au dat zilele acestea o mare lovitură la Paris. De acum încolo, nici măcar nu mai contează rezultatul, pentru că știm cine sunt... Flambura nu piere! Șanso, netă, fii a noastră, armânească, românească!...
Notă: cuvintele natural, statut, integratoare, propria, adevăruri, rezultă, la ei și iubiți creștini se scriu cu italic pentru a nu crea confuzii.