Sexcursii de shopping

A trebuit mai întâi să las să treacă vâlva. Să scrii despre noutăți e adesea un atentat la adresa obiectivității. Imposibil să nu fii influențat de zvonuri, păreri, laude și efervescențe mondene. Abia apoi am început să gândesc asupra lui Belle de Nuit. Aventurile intime ale unei prostituate de lux bucureștene, Editura Trei, 2007, un soi de calchiere după Belle de jour, isprăvile hetairei londoneze. Cum nu am habar de conținutul dezvăluirilor englezoaicei, n-o să-mi permit considerații asupra originalității „versiunii” românești. Un lucru este sigur: intenția inițială a fost una mercantilă. Intenția autorului nu coincide întotdeauna cu intenția stiloului său. Așa se face că rezultatul este un fel de salată bulgărească dreasă cu fructe de mare. Adică peste conținutul șocant s-a turnat o cocă sofisticată, care nu ține de stil, ci de trecerea în revistă a figurilor culturale bine marketizate și a produselor generate de ele.

Impresia de scriere hibridă mai este dată și de alte contradicții interioare. Titlul conține cuvântul „prostituată”, or, Belle de Jour, se autogratulează cu porecla „Floare de Crin”, făcând, probabil, aluzie la mătușile ei din spița monarhică franțuzească. Bine, asta nu are a face cu faptul că prima menstruație a surprins-o dând de mâncare la porci, în satul ei natal și strămoșesc. Absolventă de filologie (se putea altfel?), ea recunoaște de la prima ochire autorii tablourilor de pe pereții camerelor perverșilor bătrâni, sado-masochiștilor, fetișiștilor etc. Departe de frământările lui Hervé Juvin (d’enkuje Bogdan Ghiu), care consideră că societatea consumistă produce prea mult, încât „spațiul nostru a devenit în primul rând o pubelă”, Belle devorează tot ce prinde: de la meniuri exotice, până la haine cu brand-uri omologate. Printre „excursiile de shopping”, ni se livrează un discurs pornografic elegant sulemenit și foarte puțin interesant din punct de vedere argotic. Citate și referințe culturale cu ghiotura, amorsate la modul ironic. O mostră de poetizare a „organelor” (nu alea!), gen Kama-Sutra: „Muntele lui Venus: Himalaya plăcerilor, de escaladat cu gândul și cu limba”. După ce aflăm despre toate felurile în care survine revelația orgiastică, ni se pune placa lesbianismului refulat. Ca și cum nu ne ajungeau Cecilia Ștefănescu și Ioana Baetica!

Un discurs paralel este cel al purității sufletești, și el de bon ton, dacă ne amintim de V. Hugo și alți romantici pezevenghi. „Polenul spermatic purtat de masculii-albinuțe nu mă poate murdări”, se cabrează Belle. Păi ar trebui să țină seama se asta și eroul lui Alex Tocilescu, din Carne crudă, căruia i se face lehamite de prietena lui după câteva party-uri swingeriste.

„Sunt un animal onctuos”, mai zice mititica, aducându-mi aminte de Vlada Ioanei Baetica, ageră în a unge clanțele vecinilor cu tot felul de vâscozități. Onctuos, dar cu bun simț: „Imi place tot ceea ce e frumos, dar neostentativ”. În fapt, asta este una din cele trei direcții pe care este construită cartea: tehnici sexuale (cea mai bine reprezentată), ironia (adesea dubioasă) și apărarea bunului simț și a virginității sufletești (cam pisăloagă și neveridică). Adică după o confesiune de genul: „sunt îndrăgostită până peste cap de sex, de făcut sex, de propriul sex, de sexul altora, de sexul necunoscuților, de sexul necunoscut”, urmează intervenția demnă de La Traviata: „Mă urăsc de cât de mult pot să iubesc Iubirea”. Problema e așa: avem de-a face cu o Doña Juana ori cu o Casanovă? E o abordare pantagruelică, în care consumi ca să cunoști, sau una sardanapalică, de excitație disperată? Ea nu vrea plicuri, ci respect (n-o fi vorba despre Julia Roberts în Pretty Woman?). Deci varietate infinită, da’ cu tandrețe! Deși maestră în alinarea „suferințelor tânărului penis”, Belle nu se poate hotărî să rămână la unul, hai două, pentru că „orice bărbat este o ființă egoistă, infantilă, frustrată, gata oricând să înșele, sadică, preocupată excesiv de detalii nesemnificative...și, în orice caz, cu mari și frecvente probleme de erecție”. Cum discursul sexist duce la concluzii mizantropice, ni se recomandă să accesăm site-ul www.MasturbateForPeace.com. Fire generoasă, pe Belle nu o ține mult supărarea și, chiar dacă refuză „sexul cu un văduv în fața portretului soției defuncte”, se lasă „fistuită” de un domn cu obiceiuri thai. La modul tandru, bineînțeles.

Una peste alta, o carte simpatică, mai cu seamă pentru desființarea filmului mitulescian Cum mi-am petrecut sfârșitul lumii, incredibil de lăudat la vremea lui și incredibil de rigid și lipsit de imaginație reconstitutivă. Simpatică pentru că vorbește despre ceea îi place și femeii române, deși ea zice că nu. Carevasăzică citiți Belle de Nuit: rafinații o vor găsi amuzantă până la pagina 80, din cele 240; consumatorii se vor poticni, biruiți de erudiție, undeva pe la 85.