Introducere la transparența rochiței MCC
Puțină otravă ministerială de la Memeșe Da’ Cool
MȘNume și prenume: Șolea Marius Marian Situația militară: stagiu satisfăcut Născut: 11 octombrie 1974, București, sector 3 Mail: marius_marian_solea@yahoo.com Web: www.solea.ro Hobby: Fotbal, suporter al echipei Universitatea Craiova. Studii: Școala primară și gimnazială în Bumbești-Jiu, județul Gorj. Clasele a IX-a și a X-a la Grupul școlar Gheorghe Magheru, Târgu Jiu. Clasa a XI-a la școala Normală Spiru Haret, Târgu Jiu. Clasa a XII-a la Grupul școlar Ioan Nistor, Vicovu de Sus, județul Suceava, absolvit în 1994. Din 1994, student la Facultatea de Teologie Ortodoxă Iași, Secția Patrimoniu Cultural - Restaurare-Conservare carte, absolvită în 1998, licențiat în Teologie și Arte Plastice. Lucrarea de licență: Scrierea hieroglifică - premisă și reprezentare a civilizației egiptene. Activitate: Din 1990 articole, recenzii, critică literară și poezie în reviste și cotidiene în număr de peste 30. 1993 - 1996 – colaborator Radio Târgu Jiu 1994 – colaborator la Radio Contact Iași, Radio Iași, Radio România Actualități, Radio România Cultural. 1998 – colaborator Radio Trinitas. 1995 - 1996 – redactor-prezentator la TVR Iași. 1995 – participări în congrese și simpozioane cu prezențe internaționale. 1996 - 2000 – Președinte al Mișcării Europene, filiala Iași. 2000 - 2002 – președinte al Fundației Culturale Albastru. 2001 – membru în colegiul redacțional al Revistei Brâncuși. 2001 – redactor-șef al "Gazetei de Gorj". 2003 - 2004 – editorialist Radio Târgu Jiu. 2003 - până în prezent – colaborator al revistelor "Gorjul de azi", "Tribuna Învățământului", "Reflex", "Calende", "Viața Românească", "Literatorul", "Hyperion", "Scrisul Românesc", "Est", "Poezia", "Feed Back", "Timpul", "Convorbiri Literare", "Luceafărul", "Cronica", "Origini", "Poesis", "Contemporanul - Ideea europeană", "Ateneu", "Bucovina Literară", "Ex Ponto" etc. august 2004, consilier în Ministerul Culturii și Cultelor. octombrie 2004, membru în Colegiul redacțional al "Cugetarii Europene", publicație a secțiunii române a Mișcării Europene; din august 2005, consilier personal al președintelui secțiunii române a Mișcării Europene. Versuri pe albumele Paulei Seling, Știi ce înseamnă?, 2001 (piesa Serile verii) și Marcelei Buruian, Nu sunt Albă ca Zăpada, 2001 (piesele Mi-e frică-n lume și Blues obosit). Prezente și pe compilațiile Romantic și Fantastic Hits. Organizator al Festivalului de literatură poezie.ro, Agigea 2005, ediția I, Putna 2005, ediția a II-a, Agigea 2006, ediția, a III-a. Inițiator și coordonator al Expoziției de carte aromână și artă Ary Murnu și Ion Lucian Murnu, Biblioteca Națională a României (15 februarie - 22 martie 2013) și Muzeul Național al Literaturii Române (21 - 31 mai 2013). 30 iunie 2014 – Organizator al primei licitații cu operele artiștilor aromâni. Au fost expuse lucrări de Sever Burada, Ary Murnu, Ion Pacea, Theodor Aman, Pericle Capidan, Ion Lucian Murnu, Gheorghe Naum, Stavru Tarasov, Dumitru Pasima, Titi Ceară, Ion Drăghici, Ecaterina Vrana, Elena Pasima, Mihai Tugearu, Florica Prevenda, Geta Caragiu Gheorghiță, Vasile Marcu, Dumitru Piceava. Au lipsit lucrări de Camil Ressu, Kimon Loghi, Despina Ghinokastra Moscu, Tache Papatriandafil, Constantin Pacea, Dimitrie Demu, Boris Caragea, Constantin Baraschi (www.cotidianul.ro/premiera-pe-piata-de-arta-romaneasca-241951/, www.realitatea.net/litoral-tv--prima-licitatie-pentru-operele-de-arta-aromane_1470424.html). Cursuri de perfecționare profesională: - Achiziții publice, Institutul Național de Administrație, noiembrie 2006; - Selecția și evaluarea propunerilor de finanțare, Institutul Național de Administrație, noiembrie 2007; - Achiziții publice – implementarea procedurilor, Institutul Național de Administratie, iulie 2008. Activitate editorială: 01. "Mereu secunda, mereu și Dumnezeu", Editura Alexandru Ștefulescu, Târgu Jiu, 1995 02. "Universul din piatră", Editura A 92, Iași, 1996 03. "Pașii de sub simț", Editura A 92, Iași, 1997 04. "Semantice umbre", Editura Junimea, Iași, 1998 05. "Cobilița cu furnici și alte proceduri", Editura Clusium, Cluj-Napoca, 1999 06. "Lungul poem haiku de o mie de strofe", Editura Albatros, București, 2000 07. "Blestemul bărbăției și alte imagini sociale", Editura Eminescu, București, 2002 08. "Un peșchir și o țâră dragoste", Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2004 09. "Contemporan cu Dumnezeu", Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2005 10. "Graiul vostru. Viziunea țăranului din Gorj asupra lumii", Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2006 11. "Crimă și pace bună", roman, Editura Paralela 45, Pitești, 2007 12. "Ministerul groazei, demnitarii crimei", Editura Fundației Culturale Libra, București, 2007 13. "Liber", Editura Vinea, București, 2008 14. "Generația suspendată", Editura EDO, București, 2010, volum distribuit împreună cu albumul artistului Florin Chilian, "Autistul, nu-l mai goniți pe Brâncuși" 15. "adevărul, pe înțelesul femeilor", Editura Vremea, București, 2011 16. "Scrisori pentru depărtările din voi Cărțâ trâ dipârtărli dit voi", Editura Societății Culturale Aromâne, București, 2012 17. "Limita de existență", Editura Ars Docendi, București, 2013 18. "Podul dintre două distanțe", Editura Timpul, Iași, 2013 19. "Singurătăți și oameni", Editura Muzeul Național al Literaturii Române, București, 2013 20. "Chipurile omului", Editura Vremea, București, 2014 21. "Evident, adevărul", Editura PIM, Iași, 2015 Cărți coordonate, ediții îngrijite: 01. Antologia poezie.ro, "Ultima generație, primul val", Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2005 02. Antologia proza.ro, Editura Paralela 45, Pitesti, 2006 03. Gheorghe Mustață - "Evoluția prin asociere și edificarea organismelor", Editura Vremea, București, 2009 04. Înalt Prea Sfinția Sa Dirayr Mardichian, o jumătate de veac ca Întâistătător al Eparhiei Bisericii Armene din România și Bulgaria, Editura Zamca, București, 2010, album fotografic cuprinzând activitatea pastorală a înaltului ierarh armean 05. Kevork Hintlian - "Istoria armenilor din Țara Sfântă", Editura Zamca, București, 2010 06. Dimitrie Dan - "Armenii ortodocși din Bucovina", Editura Zamca, București, 2010 07. Gheorghe Bezviconi - "Manuc-Bei", Editura Zamca, București, 2011 08. Corneliu Zeana - "Umoristice", Editura EDO, București, 2011 09. Minas Tokatți - "Cânt de jălire asupra armenilor din țara vlahă", Editura Zamca, București, 2011 10. Grigore Goilav - "Armenii ca întemeietori de orașe în partea de răsărit a Europei", Editura Zamca, București, 2011 11. Gheorghe Hasan - "Incidențele mele cu lumea", Editura Vremea, București, 2011 12. Santa al Culaki al Todi - "Yramostea sh Tuduradzlji", Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2011 13. Paul Bogdan - "Exerciții de singurătate", Editura Timpul, Iași, 2012 14. Alexandru Gica - "Introducere în istoria recentă a aromânilor", Editura Muzeul Național al Literaturii Române, București, 2012 15. Corneliu Zeana - "Mistuire", Editura EDO, București, 2012 16. Alexandru Gheorghe - "Drumul românesc al armânilor", Editura Societății Culturale Aromâne, București, 2013 17. Ary Murnu - "Mărturia unei epoci : desene", Editura Societății Culturale Aromâne, București, 2013 18. "Interzicerea expoziției organizate de Societatea Culturală Aromână", Editura Societății Culturale Aromâne, București, 2013 19. Ion Lucian Murnu - "Inscripții pentru oamenii mei", Editura Societății Culturale Aromâne, București, 2013 20. Adrian Ioan Popovici - "Armenia - o geografie sacră", Editura Zamca, București, 2013 21. Tatevik Grigorian - "Genocidul cultural", Editura Zamca, București, 2013 22. "Grigore Gafencu și moștenirea sa", Editura Muzeul Național al Literaturii Române, București, 2013 23. „Pogromurile comise de Azerbaidjan împotriva armenilor”, 1988 – 1992. Sumqait, Kirovabad, Baku, Maragha; Dosar de presă al Revistei Nouvelles d’ Armenie, Editura Zamca, București, 2014 24. Corneliu Zeana, "Rodeo cu Pegas", Editura PIM, Iași, 2014 25. George Mihalcea, "Sacerdotul", Editura Vremea, București, 2014 26. Gheorghe Tomozei, "Misterul clepsidrei", volum facsimilat, Editura Vremea, București, 2014 În pregătire: "Ministerul groazei, demnitarii crimei", volumul al II-lea și al III-lea "Crimă și pace bună", volumul al II-lea și al III-lea Din noiembrie 1998 – membru al Uniunii Scriitorilor din România. Referințe despre volumele publicate: Mihai Ursachi, Ioan Holban, Ion Popescu, Cezar Ivănescu, Simion Bărbulescu, Corneliu Ștefanache, Șerban Alexandru, acad. Constantin Ciopraga, Nicolae Dragoș, George Țărnea, Lucian Vasiliu, George Bădărău, I.D.Sicore, Alexandru Andriescu, Alexandru Husar, Gloria Lăcătușu, Nicolae Diaconu, Valentin Tașcu, Eugen Velican, Adrian Păunescu, acad. Matilda Caragiu Marioțeanu, Ion Filipoiu, Florin Lăzărescu, Ioan Adam, Eugen Lucan, Ioan T. Morar, Bogdan Alexandru Stănescu, Aureliu Goci, Horia Gârbea, Dumitru Matală, Andrei Milca, Costin Tuchilă, Victoria Milescu, Daniel Corbu, Eugenia Țarălungă, Liviu Ioan Stoiciu, Florea Miu, Călin Cocora, Ion Bogdan Lefter, George Mihalcea, Marin Mincu, Ștefania Mincu, Radu Voinescu, Tudorel Urian, Valeria Manta Tăicuțu, Ioana Bogdan, Mircea Ghițulescu, Emilian Marcu, Marin Stoian, Paul Bogdan, Florin Chilian, Constantin Dram, Vasile Andru, Felix Nicolau, Grigore Traian Pop, Sorin Roșca, Octavian Mihalcea și alții.
Puțină otravă ministerială de la Memeșe Da’ cool
Când devine vremea numărării a ceea ce se mai poate număra în România, cu mâinile ălora care votează, este foarte instructiv să privești pe uliță. Toamna trecută, când armata vânătorilor, luptători pentru orânduirea situației albastre, era învinsă de armata flotă plus motorizate, corespondentă luptătorilor situației mecanic portocalii, am văzut și eu, pentru prima dată în viață, cum se face predarea puterii la români și pe cuvânt că mi-a fost rușine, serios. În cetatea Ministerului Culturii și Cultelor, de pildă, am fost prinși cam toți, puțini au reușit să fugă de bună voie... Cum era și firesc în niște vremuri civilizate, precum sînt acestea pe care le trăim, Xena, prințesa războinică, varianta olandez-portocalie-zburătoare, împreună cu prietena ei, Delia, prințesa mai supărată a vânătorii de mistreți de prin instituțiile și parcurile naturale ale României, au vrut să ne cunoască, pe noi, prizonierii, să vadă puțin aluatul cu care vor face reforma, dacă suntem sau nu din aceeași făină... Cu respectivul prilej s-a întâmplat sinistrul: un cutremur ontologic a trecut prin colegii mei, de la chelie și zbârciuri și până la monturi, și i-am auzit cum îi lăudau pe ei, învingătorii, cum le spuneau cât de corecți, inteligenți și frumoși sunt, cât de bine este că i-au eliberat de sub vechea stăpânire, terorizantă, coruptă, de neîndurat, ce fericiți vor fi că de acum încolo vor trebui să primească înghețată cu miros de pește drept poțiune magică, ci nu cocteil de numărătoare de ouă cu petrol și asfalt. Ideea era că încă puțin dacă ar mai fi guvernat ceilalți și colegii mei nu ar mai fi rezistat nervos... Dar cu trei zile înainte de aceasta convertire bruscă, posibil ca numai eu să mai țin minte cît de emoționant s-au despărțit minunile mele de colegi de Răzvan Theodorescu, magistrul general cu capul ghiulea, ce regrete, ce dor de vremuri bune, ce suspine... După acest spectacol, a fost pentru prima oară când m-am invitat singur într-o emisiune de radio, să dau și eu o analiză, cum se spune în limbaj periferic. Chiar și în timpul ședinței respective am luat o poziție, cu toată tinerețea corespondentă..., deși Xena trebuise chiar atunci să plece, exact în momentul vorbelor mele, pe frontul Parlamentului, rămânând printre noi doar Delia, abil receptor în gene al vibraților sufletelor și caracterelor celor pe care îi ascultă, și secretarul de stat Ony Sensei, responsabilul de mai apoi al paliturilor crânșene de la Teatrul Național, de la Opera Română, de la Achiziții, de la Subvenții și de piste tot pe unde mai fu nevoie.
Na, fără să ne mai dăm seama, veni vorba de subvenții... În acele condiții, cele care s-au găsit la preluarea mandatului, șef peste toate era doamna Marilena Guga Romanul, care, cu timpul, s-a predat, ori, la rîndul ei, a fost prădată de cele două programe naționale, depinde la ce te raportezi și chiar din ce perspectivă gîndești întîmplarea... Au contat în acest demers ședințele Comisiei de disciplină, pentru că unde există o comisie, acolo poate fi și o problemă…, schimbarea, presa, fără de care nu se poate înțelege lupta dintre armatele despre care făcurăm vorbire mai la deal, dar și dansul continuu, rumba și cha-cha-cha, al doamnei Marilena Guga cu doamna Victoria Stoian, dar și invers este regulamentar, cele două bebelușe ale Ministerului Culturii și Cultelor. Distinsele doamne schimbă între ele rolul și funcția bărbatului, pentru că funcția creează organul. În urma respectivei socializări, doamna Stoian rămâne mereu cu echimoze, pentru că despre doamna Guga se spune că lovește în timpul respectivului dans, se înțelege, ritualic, și cu port-drapelul României. Există plângeri sub acest aspect, al unei specificități intime, și în discuțiile cu cei doi miniștri, deja amîndoi foști, în particular și în comisie. Câțiva editori însă, aparținând unor minorități, au considerat-o chiar xenofobă. Acum, domniei sale i se dă bătăiță la fund, cu un efort instituțional deosebit, luând în calcul suprafața desfășurată, având de elaborat, probabil la bâză, un studiu despre începuturile administrației culturale în principatele române, dar și după Unirea cea mare, ceva de felul ăsta, primind, timp de un an cu suspendare, exonerare de la oricare alte atribuții pe linie de serviciu. Eu știu că situațiile jalnice, asumate și trăite în singurătate, te pun într-o postură mistică... Studiul se va elabora, probabil, în depozitul de carte al cetății noastre, care se află, dintr-o găselniță favorabilă, tocmai la subsolul ministerial. Ce vis pentru orice “condamnat”, să lucreze cu cartea! Gândiți-vă la Mike Tyson, la Fidel Castro ori la Miron Cozma. În plus, să vedeți și dumneavoastră, cititori din sistem sau de rând, ce disidență i se va recunoaște doamnei Guga Romanul în cazul în care vor veni din nou la numărat cavalerii situației albastre. Până atunci, sau până când vor dori zeii, Madame Guga c’est moi! Adicătelea, pînă la alte Ordine și Dispoziții, noi vom plimba oglinda pe deasupra potecilor din MCC, în acest roman realist, în care personajele contribuabile dau năvală ca păgubiții de la FNI. Deocamdată, trebuie să apreciez încă o lovitură de imagine a doamnei fost ministru, prin încredințarea celor două programe, subvenție și achiziție, celor doi teologi ai ministerului, în care, firește, trebuie să credem fără a mai cerceta, ca principiu. Doamne ajută! Oricum, situația nou creată nu amplifică discoteca din salonul 21, unde uneori se face marea spirală, pentru că doamna Guga Romanul, datorită diferitelor comisii ministeriale, toate de disciplină apolitică, tinde să devină un fel de Nicolae Mischie al MCC, un fel de Guga Cămătăreasa, așa se pare. Nemaiavând nimic de pierdut, joacă speculativ, întocmai ca Scuadra Azura. Deloc inspirat, din porunca unor neostoite frământări spirituale, dar și a unor telurice intuiții feminine, dumneaei intrase încă din primul moment, chiar din timpul examenului de încadrare (lingam căutat, sub presiunea contextului), într-un conflict vulgar cu Memeșe Da’ cool, fără să știe că, deși acesta se sinucide continuu, în plan social, i-a învins pe toți cei cu care s-a lovit în sabie și în scut, nume destul de notorii. În schimb, pentru a respecta realitatea, este necesar să precizăm că în ultima vreme solicitudinea doamnei, în ceea ce înseamnă celebra deja Bază de date, este de-a dreptul emoționantă. Și așa va rămâne, mărturie pentru întâmplări care vor veni, pentru comisii foarte eficiente...
P.S. Această rubrică se bazează pe toleranța superiorilor mei ierarhici, marile spirite fiind neapărat indulgente, cărora le cedez și copyright-ul...
Cum sa citezi
Marius Marian Șolea. “Introducere la transparența rochiței MCC.” Revista, Poezie.ro, https://poezie.ro/revista/2005/09/introducere-la-transparenta-rochitei-mccComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
TNAșa că nu-l pune pe același calapod cu bătăușul de Tyson...
Miron e un fin intelectual și nici nu a dat cu bîta la mineriade...
O intrigă MCC privită cu ochii unui Robert Tapert de pe Jii.
Aveți grijă, domnul meu, se pare că în zilele dumneavoastră sabia scurtă are un încărcător de 30 de cartușe, nu o gardă de 10 cm.
Așteptând recții,
Lucy Lawless