O statuie a Papei Ioan Paul al II-lea, în fața Casei Presei Libere...
Literatorul
MȘNume și prenume: Șolea Marius Marian Situația militară: stagiu satisfăcut Născut: 11 octombrie 1974, București, sector 3 Mail: marius_marian_solea@yahoo.com Web: www.solea.ro Hobby: Fotbal, suporter al echipei Universitatea Craiova. Studii: Școala primară și gimnazială în Bumbești-Jiu, județul Gorj. Clasele a IX-a și a X-a la Grupul școlar Gheorghe Magheru, Târgu Jiu. Clasa a XI-a la școala Normală Spiru Haret, Târgu Jiu. Clasa a XII-a la Grupul școlar Ioan Nistor, Vicovu de Sus, județul Suceava, absolvit în 1994. Din 1994, student la Facultatea de Teologie Ortodoxă Iași, Secția Patrimoniu Cultural - Restaurare-Conservare carte, absolvită în 1998, licențiat în Teologie și Arte Plastice. Lucrarea de licență: Scrierea hieroglifică - premisă și reprezentare a civilizației egiptene. Activitate: Din 1990 articole, recenzii, critică literară și poezie în reviste și cotidiene în număr de peste 30. 1993 - 1996 – colaborator Radio Târgu Jiu 1994 – colaborator la Radio Contact Iași, Radio Iași, Radio România Actualități, Radio România Cultural. 1998 – colaborator Radio Trinitas. 1995 - 1996 – redactor-prezentator la TVR Iași. 1995 – participări în congrese și simpozioane cu prezențe internaționale. 1996 - 2000 – Președinte al Mișcării Europene, filiala Iași. 2000 - 2002 – președinte al Fundației Culturale Albastru. 2001 – membru în colegiul redacțional al Revistei Brâncuși. 2001 – redactor-șef al "Gazetei de Gorj". 2003 - 2004 – editorialist Radio Târgu Jiu. 2003 - până în prezent – colaborator al revistelor "Gorjul de azi", "Tribuna Învățământului", "Reflex", "Calende", "Viața Românească", "Literatorul", "Hyperion", "Scrisul Românesc", "Est", "Poezia", "Feed Back", "Timpul", "Convorbiri Literare", "Luceafărul", "Cronica", "Origini", "Poesis", "Contemporanul - Ideea europeană", "Ateneu", "Bucovina Literară", "Ex Ponto" etc. august 2004, consilier în Ministerul Culturii și Cultelor. octombrie 2004, membru în Colegiul redacțional al "Cugetarii Europene", publicație a secțiunii române a Mișcării Europene; din august 2005, consilier personal al președintelui secțiunii române a Mișcării Europene. Versuri pe albumele Paulei Seling, Știi ce înseamnă?, 2001 (piesa Serile verii) și Marcelei Buruian, Nu sunt Albă ca Zăpada, 2001 (piesele Mi-e frică-n lume și Blues obosit). Prezente și pe compilațiile Romantic și Fantastic Hits. Organizator al Festivalului de literatură poezie.ro, Agigea 2005, ediția I, Putna 2005, ediția a II-a, Agigea 2006, ediția, a III-a. Inițiator și coordonator al Expoziției de carte aromână și artă Ary Murnu și Ion Lucian Murnu, Biblioteca Națională a României (15 februarie - 22 martie 2013) și Muzeul Național al Literaturii Române (21 - 31 mai 2013). 30 iunie 2014 – Organizator al primei licitații cu operele artiștilor aromâni. Au fost expuse lucrări de Sever Burada, Ary Murnu, Ion Pacea, Theodor Aman, Pericle Capidan, Ion Lucian Murnu, Gheorghe Naum, Stavru Tarasov, Dumitru Pasima, Titi Ceară, Ion Drăghici, Ecaterina Vrana, Elena Pasima, Mihai Tugearu, Florica Prevenda, Geta Caragiu Gheorghiță, Vasile Marcu, Dumitru Piceava. Au lipsit lucrări de Camil Ressu, Kimon Loghi, Despina Ghinokastra Moscu, Tache Papatriandafil, Constantin Pacea, Dimitrie Demu, Boris Caragea, Constantin Baraschi (www.cotidianul.ro/premiera-pe-piata-de-arta-romaneasca-241951/, www.realitatea.net/litoral-tv--prima-licitatie-pentru-operele-de-arta-aromane_1470424.html). Cursuri de perfecționare profesională: - Achiziții publice, Institutul Național de Administrație, noiembrie 2006; - Selecția și evaluarea propunerilor de finanțare, Institutul Național de Administrație, noiembrie 2007; - Achiziții publice – implementarea procedurilor, Institutul Național de Administratie, iulie 2008. Activitate editorială: 01. "Mereu secunda, mereu și Dumnezeu", Editura Alexandru Ștefulescu, Târgu Jiu, 1995 02. "Universul din piatră", Editura A 92, Iași, 1996 03. "Pașii de sub simț", Editura A 92, Iași, 1997 04. "Semantice umbre", Editura Junimea, Iași, 1998 05. "Cobilița cu furnici și alte proceduri", Editura Clusium, Cluj-Napoca, 1999 06. "Lungul poem haiku de o mie de strofe", Editura Albatros, București, 2000 07. "Blestemul bărbăției și alte imagini sociale", Editura Eminescu, București, 2002 08. "Un peșchir și o țâră dragoste", Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2004 09. "Contemporan cu Dumnezeu", Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2005 10. "Graiul vostru. Viziunea țăranului din Gorj asupra lumii", Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2006 11. "Crimă și pace bună", roman, Editura Paralela 45, Pitești, 2007 12. "Ministerul groazei, demnitarii crimei", Editura Fundației Culturale Libra, București, 2007 13. "Liber", Editura Vinea, București, 2008 14. "Generația suspendată", Editura EDO, București, 2010, volum distribuit împreună cu albumul artistului Florin Chilian, "Autistul, nu-l mai goniți pe Brâncuși" 15. "adevărul, pe înțelesul femeilor", Editura Vremea, București, 2011 16. "Scrisori pentru depărtările din voi Cărțâ trâ dipârtărli dit voi", Editura Societății Culturale Aromâne, București, 2012 17. "Limita de existență", Editura Ars Docendi, București, 2013 18. "Podul dintre două distanțe", Editura Timpul, Iași, 2013 19. "Singurătăți și oameni", Editura Muzeul Național al Literaturii Române, București, 2013 20. "Chipurile omului", Editura Vremea, București, 2014 21. "Evident, adevărul", Editura PIM, Iași, 2015 Cărți coordonate, ediții îngrijite: 01. Antologia poezie.ro, "Ultima generație, primul val", Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2005 02. Antologia proza.ro, Editura Paralela 45, Pitesti, 2006 03. Gheorghe Mustață - "Evoluția prin asociere și edificarea organismelor", Editura Vremea, București, 2009 04. Înalt Prea Sfinția Sa Dirayr Mardichian, o jumătate de veac ca Întâistătător al Eparhiei Bisericii Armene din România și Bulgaria, Editura Zamca, București, 2010, album fotografic cuprinzând activitatea pastorală a înaltului ierarh armean 05. Kevork Hintlian - "Istoria armenilor din Țara Sfântă", Editura Zamca, București, 2010 06. Dimitrie Dan - "Armenii ortodocși din Bucovina", Editura Zamca, București, 2010 07. Gheorghe Bezviconi - "Manuc-Bei", Editura Zamca, București, 2011 08. Corneliu Zeana - "Umoristice", Editura EDO, București, 2011 09. Minas Tokatți - "Cânt de jălire asupra armenilor din țara vlahă", Editura Zamca, București, 2011 10. Grigore Goilav - "Armenii ca întemeietori de orașe în partea de răsărit a Europei", Editura Zamca, București, 2011 11. Gheorghe Hasan - "Incidențele mele cu lumea", Editura Vremea, București, 2011 12. Santa al Culaki al Todi - "Yramostea sh Tuduradzlji", Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2011 13. Paul Bogdan - "Exerciții de singurătate", Editura Timpul, Iași, 2012 14. Alexandru Gica - "Introducere în istoria recentă a aromânilor", Editura Muzeul Național al Literaturii Române, București, 2012 15. Corneliu Zeana - "Mistuire", Editura EDO, București, 2012 16. Alexandru Gheorghe - "Drumul românesc al armânilor", Editura Societății Culturale Aromâne, București, 2013 17. Ary Murnu - "Mărturia unei epoci : desene", Editura Societății Culturale Aromâne, București, 2013 18. "Interzicerea expoziției organizate de Societatea Culturală Aromână", Editura Societății Culturale Aromâne, București, 2013 19. Ion Lucian Murnu - "Inscripții pentru oamenii mei", Editura Societății Culturale Aromâne, București, 2013 20. Adrian Ioan Popovici - "Armenia - o geografie sacră", Editura Zamca, București, 2013 21. Tatevik Grigorian - "Genocidul cultural", Editura Zamca, București, 2013 22. "Grigore Gafencu și moștenirea sa", Editura Muzeul Național al Literaturii Române, București, 2013 23. „Pogromurile comise de Azerbaidjan împotriva armenilor”, 1988 – 1992. Sumqait, Kirovabad, Baku, Maragha; Dosar de presă al Revistei Nouvelles d’ Armenie, Editura Zamca, București, 2014 24. Corneliu Zeana, "Rodeo cu Pegas", Editura PIM, Iași, 2014 25. George Mihalcea, "Sacerdotul", Editura Vremea, București, 2014 26. Gheorghe Tomozei, "Misterul clepsidrei", volum facsimilat, Editura Vremea, București, 2014 În pregătire: "Ministerul groazei, demnitarii crimei", volumul al II-lea și al III-lea "Crimă și pace bună", volumul al II-lea și al III-lea Din noiembrie 1998 – membru al Uniunii Scriitorilor din România. Referințe despre volumele publicate: Mihai Ursachi, Ioan Holban, Ion Popescu, Cezar Ivănescu, Simion Bărbulescu, Corneliu Ștefanache, Șerban Alexandru, acad. Constantin Ciopraga, Nicolae Dragoș, George Țărnea, Lucian Vasiliu, George Bădărău, I.D.Sicore, Alexandru Andriescu, Alexandru Husar, Gloria Lăcătușu, Nicolae Diaconu, Valentin Tașcu, Eugen Velican, Adrian Păunescu, acad. Matilda Caragiu Marioțeanu, Ion Filipoiu, Florin Lăzărescu, Ioan Adam, Eugen Lucan, Ioan T. Morar, Bogdan Alexandru Stănescu, Aureliu Goci, Horia Gârbea, Dumitru Matală, Andrei Milca, Costin Tuchilă, Victoria Milescu, Daniel Corbu, Eugenia Țarălungă, Liviu Ioan Stoiciu, Florea Miu, Călin Cocora, Ion Bogdan Lefter, George Mihalcea, Marin Mincu, Ștefania Mincu, Radu Voinescu, Tudorel Urian, Valeria Manta Tăicuțu, Ioana Bogdan, Mircea Ghițulescu, Emilian Marcu, Marin Stoian, Paul Bogdan, Florin Chilian, Constantin Dram, Vasile Andru, Felix Nicolau, Grigore Traian Pop, Sorin Roșca, Octavian Mihalcea și alții.
Săptămâna trecută, Corneliu Vadim Tudor, președinte de onoare al PPRM, a făcut un anunț a cărui sinteză a rămas stabilită în titlu. Se știe că în existența recentă a acestui partid lovitura de imagine este deja o specialitate a casei, mai precis intenția. Efectul, până acum (ne-am luat această rezervă temporală cu scopul de a ne găsi indulgența necesară unui demers jurnalistic), nu știm cum, dar nu coincide niciodată cu momentul alegerilor... Pentru a compensa, probabil, o asemenea stare de lucruri, strategul partidului a înțeles că, pe lângă insistență, rapiditatea este și ea o cheie a succesului, de la calul mongol și până la golul olandez, trecând prin fregata nordică. Așa că, numai ce sculptorul Florin Codre a deschis gura, pentru eliberarea unui porumbel de culoare papală, la o discuție, ca simplă sugestie, președintele de onoare s-a și grăbit să așeze încă o temelie statuară în noua dimensiune culturală a partidului și a efectelor acestuia în cultura plastică a românilor.
Este o inițiativă de luat în discuție, mai ales că ziariștii, în drumul lor spre albul candid și radiant al monitoarelor, în unele cazuri poate chiar și inhibant, trecând mereu pe lângă monumentalul personaj, ar putea să fie mai spășiți și chiar ar fi posibil să înțeleagă corect acea referință teologică din testamentul remarcabilului suveran pontif, “Să nu vă fie frică!”
Iar faptul că trupul Papei Ioan Paul al II-lea era încă pe catafalc, atunci când la București i se previziona statuia, este doar un detaliu, o excepție de la o regulă, a lentorii spiritului nostru istoric.
Cunosc, sau cel puțin am auzit, că acest papă a contribuit la căderea comunismului, știu că ne-a vizitat țara, am aflat și că în Piața Presei Libere a fost amplasată, până nu de mult, statuia lui Lenin, totuși, undeva, în urma unui zâmbet doct, rămâne mirarea...
Fără a fi sculptor, deci fără a susține că eu voi face monumentul, propun încă o variantă a comerțului cu iluzii pe stoc: statuia lui George W. Bush, lângă stația meteorologică de pe Vârful Omu. Și el ne-a vizitat țara, iar tatăl lui a luptat, de asemenea, împotriva comunismului, fiul luptă și astăzi... Unde mai punem că în acea piață, unde ni s-a dat un sens istoric și unde am fost încurajați în stil american, a fost și ultimul discurs al lui Ceaușescu în calitate de conducător al forțelor armate? Inclusiv fuga...
Plus curcubeul de la vizita lui Bush! Ce?! Acelui entuziasm putem să-i găsim vreun cusur? El nu ar putea să ne rămână reper? Din aceste motive, care nu pot să fie socotite decât ca obiective, legătura cu statuia, cât și cu stația meteorologică, de altitudine, mi se pare a fi evidentă, realizabilă, sănătoasă. Iar legătura subtilă a românilor cu vremea ar putea să rămână sugerată, evidențiată, clarificată, cum doriți...
Literatorul, nr. 9-10 (61-62), 15 martie 2005
Cum sa citezi
Marius Marian Șolea. “O statuie a Papei Ioan Paul al II-lea, în fața Casei Presei Libere....” Revista, Poezie.ro, https://poezie.ro/revista/2005/05/o-statuie-a-papei-ioan-paul-al-ii-lea-in-fata-casei-presei-libereComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
După ce Vadim s-a lepădat de Antonescu, a mai câștiga capital politic sau publicistic dând în el, cum fac Cârcotașii Primei TV, e cam același lucru cu a propune oportunist o statuie la Casa Scânteii pentru un papă în curs de beatificare.
De fapt, e firesc ca românii să ridice o statuie Papei Ioan Paul al II-lea, măcar din catolicism sau din impulsul unora de a trece la catolicism, dacă despre contribuția marelui polonez la căderea comunismului manualele școlare sau televiziunile n-au vorbit destul, încât bășcălia să nu mai fie posibilă.
Problema este că rândul acestei statui vine abia după ridicarea uneia pentru Soljenițîn, chiar pe soclul leninist, și a alteia pentru Gorbaciov, între Herăstrău și TVR, unde zâmbea cândva simpaticul călău Stalin.
A așeza alți ruși/sovietici pe aceste locuri de mare umilință națională este o demonstrație că uzăm de o libertate reală, este deci un mod de a exorciza marele rău al bolșevizării rezultate din faptul că am fost învinși în Războiul Sfânt.
Cu deosebire se cere a-i intimida pe șobolanii roșii înălțându-l imediat pe Soljenițîn pe soclu, înainte ca trecerea sa în nemurire să-l readucă în actualitatea mediatică occidentală.
România, ca țară nefondatoare UE, ar da în asemenea situație protocronistă o merituoasă lovitură de imagine.