Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Dialog

Generație 2000, dormi liniștită, Marin Mincu veghează pentru tine!

urmare \"Marin Mincu - mentorul free style\"

Marius Marian Șolea

Nume și prenume: Șolea Marius Marian Situația militară: stagiu satisfăcut Născut: 11 octombrie 1974, București, sector 3 Mail: marius_marian_solea@yahoo.com Web: www.solea.ro Hobby: Fotbal, suporter al echipei Universitatea Craiova. Studii: Școala primară și gimnazială în Bumbești-Jiu, județul Gorj. Clasele a IX-a și a X-a la Grupul școlar Gheorghe Magheru, Târgu Jiu. Clasa a XI-a la școala Normală Spiru Haret, Târgu Jiu. Clasa a XII-a la Grupul școlar Ioan Nistor, Vicovu de Sus, județul Suceava, absolvit în 1994. Din 1994, student la Facultatea de Teologie Ortodoxă Iași, Secția Patrimoniu Cultural - Restaurare-Conservare carte, absolvită în 1998, licențiat în Teologie și Arte Plastice. Lucrarea de licență: Scrierea hieroglifică - premisă și reprezentare a civilizației egiptene. Activitate: Din 1990 articole, recenzii, critică literară și poezie în reviste și cotidiene în număr de peste 30. 1993 - 1996 – colaborator Radio Târgu Jiu 1994 – colaborator la Radio Contact Iași, Radio Iași, Radio România Actualități, Radio România Cultural. 1998 – colaborator Radio Trinitas. 1995 - 1996 – redactor-prezentator la TVR Iași. 1995 – participări în congrese și simpozioane cu prezențe internaționale. 1996 - 2000 – Președinte al Mișcării Europene, filiala Iași. 2000 - 2002 – președinte al Fundației Culturale Albastru. 2001 – membru în colegiul redacțional al Revistei Brâncuși. 2001 – redactor-șef al "Gazetei de Gorj". 2003 - 2004 – editorialist Radio Târgu Jiu. 2003 - până în prezent – colaborator al revistelor "Gorjul de azi", "Tribuna Învățământului", "Reflex", "Calende", "Viața Românească", "Literatorul", "Hyperion", "Scrisul Românesc", "Est", "Poezia", "Feed Back", "Timpul", "Convorbiri Literare", "Luceafărul", "Cronica", "Origini", "Poesis", "Contemporanul - Ideea europeană", "Ateneu", "Bucovina Literară", "Ex Ponto" etc. august 2004, consilier în Ministerul Culturii și Cultelor. octombrie 2004, membru în Colegiul redacțional al "Cugetarii Europene", publicație a secțiunii române a Mișcării Europene; din august 2005, consilier personal al președintelui secțiunii române a Mișcării Europene. Versuri pe albumele Paulei Seling, Știi ce înseamnă?, 2001 (piesa Serile verii) și Marcelei Buruian, Nu sunt Albă ca Zăpada, 2001 (piesele Mi-e frică-n lume și Blues obosit). Prezente și pe compilațiile Romantic și Fantastic Hits. Organizator al Festivalului de literatură poezie.ro, Agigea 2005, ediția I, Putna 2005, ediția a II-a, Agigea 2006, ediția, a III-a. Inițiator și coordonator al Expoziției de carte aromână și artă Ary Murnu și Ion Lucian Murnu, Biblioteca Națională a României (15 februarie - 22 martie 2013) și Muzeul Național al Literaturii Române (21 - 31 mai 2013). 30 iunie 2014 – Organizator al primei licitații cu operele artiștilor aromâni. Au fost expuse lucrări de Sever Burada, Ary Murnu, Ion Pacea, Theodor Aman, Pericle Capidan, Ion Lucian Murnu, Gheorghe Naum, Stavru Tarasov, Dumitru Pasima, Titi Ceară, Ion Drăghici, Ecaterina Vrana, Elena Pasima, Mihai Tugearu, Florica Prevenda, Geta Caragiu Gheorghiță, Vasile Marcu, Dumitru Piceava. Au lipsit lucrări de Camil Ressu, Kimon Loghi, Despina Ghinokastra Moscu, Tache Papatriandafil, Constantin Pacea, Dimitrie Demu, Boris Caragea, Constantin Baraschi (www.cotidianul.ro/premiera-pe-piata-de-arta-romaneasca-241951/, www.realitatea.net/litoral-tv--prima-licitatie-pentru-operele-de-arta-aromane_1470424.html). Cursuri de perfecționare profesională: - Achiziții publice, Institutul Național de Administrație, noiembrie 2006; - Selecția și evaluarea propunerilor de finanțare, Institutul Național de Administrație, noiembrie 2007; - Achiziții publice – implementarea procedurilor, Institutul Național de Administratie, iulie 2008. Activitate editorială: 01. "Mereu secunda, mereu și Dumnezeu", Editura Alexandru Ștefulescu, Târgu Jiu, 1995 02. "Universul din piatră", Editura A 92, Iași, 1996 03. "Pașii de sub simț", Editura A 92, Iași, 1997 04. "Semantice umbre", Editura Junimea, Iași, 1998 05. "Cobilița cu furnici și alte proceduri", Editura Clusium, Cluj-Napoca, 1999 06. "Lungul poem haiku de o mie de strofe", Editura Albatros, București, 2000 07. "Blestemul bărbăției și alte imagini sociale", Editura Eminescu, București, 2002 08. "Un peșchir și o țâră dragoste", Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2004 09. "Contemporan cu Dumnezeu", Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2005 10. "Graiul vostru. Viziunea țăranului din Gorj asupra lumii", Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2006 11. "Crimă și pace bună", roman, Editura Paralela 45, Pitești, 2007 12. "Ministerul groazei, demnitarii crimei", Editura Fundației Culturale Libra, București, 2007 13. "Liber", Editura Vinea, București, 2008 14. "Generația suspendată", Editura EDO, București, 2010, volum distribuit împreună cu albumul artistului Florin Chilian, "Autistul, nu-l mai goniți pe Brâncuși" 15. "adevărul, pe înțelesul femeilor", Editura Vremea, București, 2011 16. "Scrisori pentru depărtările din voi  Cărțâ trâ dipârtărli dit voi", Editura Societății Culturale Aromâne, București, 2012 17. "Limita de existență", Editura Ars Docendi, București, 2013 18. "Podul dintre două distanțe", Editura Timpul, Iași, 2013 19. "Singurătăți și oameni", Editura Muzeul Național al Literaturii Române, București, 2013 20. "Chipurile omului", Editura Vremea, București, 2014 21. "Evident, adevărul", Editura PIM, Iași, 2015 Cărți coordonate, ediții îngrijite: 01. Antologia poezie.ro, "Ultima generație, primul val", Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2005 02. Antologia proza.ro, Editura Paralela 45, Pitesti, 2006 03. Gheorghe Mustață - "Evoluția prin asociere și edificarea organismelor", Editura Vremea, București, 2009 04. Înalt Prea Sfinția Sa Dirayr Mardichian, o jumătate de veac ca Întâistătător al Eparhiei Bisericii Armene din România și Bulgaria, Editura Zamca, București, 2010, album fotografic cuprinzând activitatea pastorală a înaltului ierarh armean 05. Kevork Hintlian - "Istoria armenilor din Țara Sfântă", Editura Zamca, București, 2010 06. Dimitrie Dan - "Armenii ortodocși din Bucovina", Editura Zamca, București, 2010 07. Gheorghe Bezviconi - "Manuc-Bei", Editura Zamca, București, 2011 08. Corneliu Zeana - "Umoristice", Editura EDO, București, 2011 09. Minas Tokatți - "Cânt de jălire asupra armenilor din țara vlahă", Editura Zamca, București, 2011 10. Grigore Goilav - "Armenii ca întemeietori de orașe în partea de răsărit a Europei", Editura Zamca, București, 2011 11. Gheorghe Hasan - "Incidențele mele cu lumea", Editura Vremea, București, 2011 12. Santa al Culaki al Todi - "Yramostea sh Tuduradzlji", Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2011 13. Paul Bogdan - "Exerciții de singurătate", Editura Timpul, Iași, 2012 14. Alexandru Gica - "Introducere în istoria recentă a aromânilor", Editura Muzeul Național al Literaturii Române, București, 2012 15. Corneliu Zeana - "Mistuire", Editura EDO, București, 2012 16. Alexandru Gheorghe - "Drumul românesc al armânilor", Editura Societății Culturale Aromâne, București, 2013 17. Ary Murnu - "Mărturia unei epoci : desene", Editura Societății Culturale Aromâne, București, 2013 18. "Interzicerea expoziției organizate de Societatea Culturală Aromână", Editura Societății Culturale Aromâne, București, 2013 19. Ion Lucian Murnu - "Inscripții pentru oamenii mei", Editura Societății Culturale Aromâne, București, 2013 20. Adrian Ioan Popovici - "Armenia - o geografie sacră", Editura Zamca, București, 2013 21. Tatevik Grigorian - "Genocidul cultural", Editura Zamca, București, 2013 22. "Grigore Gafencu și moștenirea sa", Editura Muzeul Național al Literaturii Române, București, 2013 23. „Pogromurile comise de Azerbaidjan împotriva armenilor”, 1988 – 1992. Sumqait, Kirovabad, Baku, Maragha; Dosar de presă al Revistei Nouvelles d’ Armenie, Editura Zamca, București, 2014 24. Corneliu Zeana, "Rodeo cu Pegas", Editura PIM, Iași, 2014 25. George Mihalcea, "Sacerdotul", Editura Vremea, București, 2014 26. Gheorghe Tomozei, "Misterul clepsidrei", volum facsimilat, Editura Vremea, București, 2014 În pregătire: "Ministerul groazei, demnitarii crimei", volumul al II-lea și al III-lea "Crimă și pace bună", volumul al II-lea și al III-lea Din noiembrie 1998 – membru al Uniunii Scriitorilor din România. Referințe despre volumele publicate: Mihai Ursachi, Ioan Holban, Ion Popescu, Cezar Ivănescu, Simion Bărbulescu, Corneliu Ștefanache, Șerban Alexandru, acad. Constantin Ciopraga, Nicolae Dragoș, George Țărnea, Lucian Vasiliu, George Bădărău, I.D.Sicore, Alexandru Andriescu, Alexandru Husar, Gloria Lăcătușu, Nicolae Diaconu, Valentin Tașcu, Eugen Velican, Adrian Păunescu, acad. Matilda Caragiu Marioțeanu, Ion Filipoiu, Florin Lăzărescu, Ioan Adam, Eugen Lucan, Ioan T. Morar, Bogdan Alexandru Stănescu, Aureliu Goci, Horia Gârbea, Dumitru Matală, Andrei Milca, Costin Tuchilă, Victoria Milescu, Daniel Corbu, Eugenia Țarălungă, Liviu Ioan Stoiciu, Florea Miu, Călin Cocora, Ion Bogdan Lefter, George Mihalcea, Marin Mincu, Ștefania Mincu, Radu Voinescu, Tudorel Urian, Valeria Manta Tăicuțu, Ioana Bogdan, Mircea Ghițulescu, Emilian Marcu, Marin Stoian, Paul Bogdan, Florin Chilian, Constantin Dram, Vasile Andru, Felix Nicolau, Grigore Traian Pop, Sorin Roșca, Octavian Mihalcea și alții.

Publicat pe
2 min de citit353 cuvinteActualizat
Generație 2000, dormi liniștită, Marin Mincu veghează pentru tine!
Generație 2000, dormi liniștită, Marin Mincu veghează pentru tine!


Suntem bucuroși să recunoaștem că prestațiile cenacliste ale cunoștinței lui Umberto Eco, cât și energia de veșnic debutant au rezultate... Încet, încet, precum viziunea filosofică despre lume a unui limax, în iarba înaltă și udă, generația se ridică din proiect, i se îngroașe vocea, îi crește mustața și părul în locurile expuse tematic în poezie și, în răstimpuri, face spume la gură și la încheieturi. Cîțiva băieți vor bătaie! Alții ne devin simpatici, își fac loc prin reviste, dau sfaturi și ne sugerează că deja înțeleg fenomenul literar... Parcă s-ar întrezări niște țăpligi desprinse din personalitatea domnului Mincu, întocmai ca personalitatea unui adolescent teribil, căruia i s-a dat importanță și i s-au validat ieșirile, fiind convins acum că expirația lumii funcționează după inspirația lui. Să sperăm că băieții nu vor moșteni și disprețul total față de competitor, imaginea lui de râmă umanoidă, obligatoriu frântă, din reprezentarea marțialului critic.
Odată, anul trecut, în redacția Vieții Românești am participat întîmplător la un moment ilustrativ pentru multe dintre cele sugerate sau chiar spuse de către noi. Marin Mincu i-a spus dintr-o dată lui Constantin Carbarău, redactorul șef al revistei Sud, următoarele: “Dumneata ar trebui să te simți onorat numai pentru că ai avut ocazia să stai cîteva minute în aceeași încăpere cu mine.” Nu avuseseră nici măcar un conflict înainte, nici după asta. (Este adevărat, diferența de sensibilitate este mult prea mare.) A fost așa, pur și simplu, ca o vocație...
Vă dați dumneavoastră seama, confrați și cititori de rând, cît de onorați se simt cei care au fost la același frizer, au salutat aceeași femeie, ori au folosit o toaletă comună?
Totuși, pentru abnegația de care a dat dovadă față de cei care aveau neapărat nevoie de poezie, trebuie felicitat. Le-a dat o revistă, le-a publicat cărțile, ba chiar a reușit și subvenții de la minister. În ceea ce privește întrecerea cu Nicolae Manolescu, implicit cu generația acestuia, are ceva șanse, deocamdată secrete, mai ales cu cât directorul României Literare, sub acest aspect, stă, de mult timp, pe loc...


Literatorul, nr. 9-10 (61-62), 15 martie 2005
Etichete:#dialogue
#dialogue

Cum sa citezi

Marius Marian Șolea. “Generație 2000, dormi liniștită, Marin Mincu veghează pentru tine!.” Revista, Poezie.ro, https://poezie.ro/revista/2005/05/generatie-2000-dormi-linistita-marin-mincu-vegheaza-pentru-tine

Comentarii (4)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

CNCezar Nicolescu
Imi permit sa fac citeva corecturi: in primul rind domnul Marin Mincu nu pastoreste o generatie de noi scriitori ci citiva scriitori, in al doilea rind o generatie 2000 (aici sint cit se poate de subiectiv) nu exista, tinerii scriitori nu se afirma in literatura romana in grup ci mai mult haotic si stiu asta foarte bine, isi publica brosurile pe unde apuca si pe la ce editura pot sau au intrare sau le face cineva intrarea cit despre sansele in intrecerea cu generatia 80 acestea sint nule daca cei tineeri nu depasesc etapa
0
@cosmin-dragomirCDCosmin Dragomir
Nițel acid acest articol, pe de o parte nedrept care însă se salvează spre sfârșit. este pentru prima oară când aud un astfel de episod precum cel din Redacția revistei \"Viața Românească\", redacție pe care am vizitat-o de câteva ori până acum. poate am fost mai bine primit dat fiind faptul că sunt din Vrancea, adică conjudețean cu Liviu Ioan Stoiciu. Însă nu despre asta e vorba. Domnul Marin Mincu,la al cărui cenaclu \"Euridice\" am fost de vreo 3 ori, de două ori din curiozitatea firească a celui venit de puțin timp în capitală, și o dată la invitația unui prieten și coleg de redacție de la Oglinda Literară. spre rușinea mea ultima dată nu am stat preferând să mergem la decernarea premiilor revistei \"România Literară\", decernare pe care de altfel am și pierdut-o, repet domnul Marin Mincu a încercat să lase canonul conservatorist preferat de alți critici și să se îndrepte spre noua generație, căreia, așa cum recunosști și tu le-a oferit spațiu editorial. Să ne aducem aminte de suplimetul ziarului Ziua. În același timp, criticul Marin Mincu își trimite puțin obiectivitatea pe la abator, la tranșare și încurajează printre alții mulți tienri cu șanse doar la autopsie. scuze celor de bunăcredință. nu fac caz neapărat de douămiiști care (pentru Cezar) există, sunt recunoscuți drept curent, că nu sunt uniți și activează disparat asta nu este o piedică în a exista. referitor la faptul că ei contestă generația 80, există o mare dilemă pe car evăd că nimeni nu o înțelege. (acea generație a fost unită și datorită epocii în care ființau epocă care predispunea la camaredie) cât despre aliura intrinsecă a criticului, îmi pare a fi problema dumnealui. oricume mult mai modest și mai la locul său decât cel căruia i-au murit aplaudacii și se autonumește cel mai mare constructor de romane de la noi. de parcă nu suntem sătui de tot feluol de \"primi\", știți despre ce vorbesc, primvânător, primministru, primsecretar, primagricultor... a...uitam e vorba de Nicolae Breban!!!!!!
0
@ioana-bogdanIBIoana Bogdan

Eu acum am descoperit articolul, dovada probabil nu a lipsei de solidaritate, cat de sincronizare a douamiistilor. Nu-mi permit sa intru in amanunte pentru ca nu-l cunosc pe domnul Mincu, dar imi permit sa felicit initiativa lui Marius. Reimprospatez memoria colectiva cu afirmatia domnului Nicolae Manolescu din iunie 2003, privitoare la literatura pe Internet: \"Daca n-am auzit, nu exista!\". Iata deci, \"in absenta stapanilor\" putem monitoriza cel putin fulgurantele lor aparitii, afirmatii etc, care nu sunt altceva decat dovezi linistitoare in proprii nostri ochi ca domniile lor, desi nu aud, nu vad, nu vorbesc, continua sa existe

0
@adrian-munteanuAMAdrian Munteanu
Ei bine, Marius mi-a adus aminte, dacă mai era cazul, că eu sunt unul dintre privilegiați, pentru că, nu numai că am stat alături de Marin Mincu într-o anumită împrejurare, dar am fost alături de el, săptămână de săptămână, timp de trei ani. A fost un privilegiu de care sunt mândru și care a avut partea lui de contribuție majoră la ieșirea mea în lume, la cel ce sunt astăzi.
Am urmat Facultatea de filologie din Constanta în perioada în care Marin Mincu, tânăr și nonconformist, era un simplu asistent și nu cred că depășea 30 de ani. Profesor era regratatul și neprețuitul Cornel Regman. Ei bine, eu sunt unul dintre cei care am avut privilegiul de a face seminarii cu Marin Mincuu, de a lucra pe texte, de a primi și rezolva teme de studiu și de lucrări. Unul dintre primele mele eseuri critice relizate sub stricta sa îndrumare, prin anii 1970, a fost \"Iovan Iorgovan - mit al adevărului și al vieții\". Au urmat și altele și am încheiat, cred, cu eseul \"Luceafărul -entități antinomice \" pe care l-am și publicat în revista institutului care se numea EX PONTO. Marin Mincu coordona apariția acestei reviste pe care o port cu drag, dupa atâția ani, la mine acasă. În această revistă mi-au apărut si alte articole, ca și cronici dramatice ale spectacolelor văzute de mine la Teatrul din Constanmta. Mi-a fost drag Marin Mincu, ne-am înțeles foarte bine, m-a încurajat, m-a sprijinit, pe mine, unul dintre singurii studenți veniți de pe plaiuri montane.
Mi-aș dori mult să citească aceste rânduri. Nu l-am mai văzut de atunci, adică de vreo 35 de ani. Nu ne-am potrivit niciodată drumurile și ne cred să-l mai țină minte pe studentul acela înalt care avea talent la teatru și câștigase premiul pentru interpretare în cadrul Festivalului Național al Artei Studențești. Dar, cine știe, cu memoria lui.
Unul dintre cele mai importante obiecive pe care le am în viață este de a-l întâlni odată. Chiar dacă nu își va aduce aminte de mine mă voi bucura să-i fiu aproape, de această dată pentru scurtă vreme și sper să mă accepte. Aș vrea să-i arăt doar că nu m-am lăsat, să-i ofer volumul meu de sonete pentru lansarea căruia mă pregătesc și să-i mai mulțumesc odată pentru tot. Pentru că a existat tocmai în momentul în care scoteam capul în lume.
0