Poezie
Dorinte antagonice
1 min lectură·
Mediu
Încă o noapte albă
Petrecerea e gata să înceapă.
Am pierdut în lupta cu gândurile
Și am evadat în realitatea de afară.
Inima mi se aprinde când te zăresc,
Mă privești intens
Observ că mă dorești
Dar eu vreau să mă iubești.
Unduindu-ne pe muzica visătoare
Îmi simți trupul aproape
Îți simt sufletul aproape
Timpul stă în loc pentru noi.
Vreau să pătrund în adâncul sufletului tău,
Și aștept să faci și tu la fel.
Dezamăgirea mă cuprinde când descopăr
Un suflet bun uitat de minte,
Închis după un chip frumos.
Inima e atrasă de frumosul exterior
Care va aduce dezamăgire
Unui suflet ce-și caută perechea
În universul infinit.
Mă refugiez în realitatea mea
Unde mă simt în siguranță,
Deși nu va fi nimeni să mă asculte
E mai bine decât în dulcea lume mizerabilă.
012.267
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- coroiu roxana
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 135
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 25
- Actualizat
Cum sa citezi
coroiu roxana. “Dorinte antagonice.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/coroiu-roxana/poezie/197691/dorinte-antagoniceComentarii (1)
Autentifică-te pentru a lăsa un comentariu.
Observ că mă dorești
Dar eu vreau să mă iubești
parca am mai auzit asta.
mai munceste, mai ai mult pana la stele. Si eu...