Se plimbă Omul palid pe-aleile-nflorite.
E-n redingotă neagră și c-un trabuc în dinți.
La Tuilerii i-e gândul, la florile-i vestite,
Și-ades în ochii-i sumbri se-aprind priviri fierbinți...

Ani douăzeci de-orgie l-au îmbătat, se pare,
Pe împăratul nostru. - "Eu am să sting - și-a spus -
De-a pururi Libertatea, ca pe o lumânare!
Dar Libertatea-i vie, iar el e indispus.

Pe buzele lui mute, ce nume dă târcoale?
Și ce regret îl roade? Nu vom putea afla:

Ciudat e împăratul, privirile i-s goale.
S-o fi gândind la Omul cu ochelari, cumva?
Ca la Saint-Cloud, pe vremuri, se uită în neștire
La fumul de țigară, albastru și subțire...




* "Omul palid" e Napoleon al III-ea, Cezarul odios, a cărui domnie îndelungată("ani douăzeci de-orgie") avea să ia sfârșit la 4 septembrie 1870, prin proclamarea Republicii. "Omul cu ochelari" este primul ministru Ollivier, în tovărășia căruia, în ziua de 10 iulie 1870, la Saint-Cloud, împăratul declarase război Germaniei.