Peisaj în scrumieră
din Scoarța (1953)
de Vasko Popa(2009)
1 min lectură
Mediu
Un soare foarte mărunt
cu păr de galben tutun,
se stinge-n scrumieră.
Sângele unui ruj ordinar, alăptează
trupurile moarte ale țigărilor.
Așchii decapitate, plâng
după coroana lor de sulf.
Armăsari de cenușă nechează
încremeniți în salt.
O mână enormă
cu un ochi de jar în podul palmei
pândește la orizont.