Ascetul
de Tudor Vianu(2010)
1 min lectură
Mediu
S-a țintuit acum pe arhitravă
Ce-a dăinuit din portice bătrâne;
Sodoma greacă-n urma lui rămâne;
Din neființă soarbe el otravă.
Acel sărac în Paradis intra-va!
Atât a fost. Și-a început să-ngâne:
„Te voi urma. Da, te-oi urma, stăpâne!”
Dar câinele în veci de veci lătra-va.
Cu pietre și cu bice îl bătură
Și-o zi întreagă-l râseră-n agoră,
Spre blândul sclav uitându-se cu ură.
Și-atuncea când, în râsul tuturora,
Ei l-au orbit, i-au răsărit, sub pleoape,
Un soare nou, păduri, câmpii și ape.
1916
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Tudor Vianu
- Tip
- Poezie
- An
- 2010
- Cuvinte
- 83
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 15
- Actualizat
Cum sa citezi
Tudor Vianu. “Ascetul.” Clasici, Poezie.ro, https://poezie.ro/clasici/tudor-vianu/poezie/ascetulIntrebari frecvente
Comentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
