Ploaie
de Tudor Arghezi(2010)
1 min lectură
Mediu
N-am auzit-o, parcă, de mult…
O ascult.
Nădușala nopții curge pe geamuri.
Plouă-n golurile din ramuri.
Aș voi să găsesc o asemănare
Și caut în zgomote și murmure,
În viori, în naiuri și ghitare
Ecoul nedeslușit și turbure.
Noaptea s-a-ntunecat cu alte nopți în fund,
Și din noapte-n noapte, nopțile urzite
Cern ploaia cu nisipul mărunt
Ca niște site.
Gândul, ajuns în flacăra lui de ploaie târzie,
Se face palid și descrește ca o făclie.
Fereastra e cernită de un fag
De care-atârnă noaptea neagră, toată, ca un steag.
Nu-i șuierul săbiilor ce se ascut
Și-al spadei ciocnite de scut.
Nu e bătaia inimii.
Nu-i Turnul și ornicul lui în care timpul colinse.
E parcă sufletul tuturor oștilor învinse.
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Tudor Arghezi
- Tip
- Poezie
- An
- 2010
- Cuvinte
- 119
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 21
- Actualizat
Cum sa citezi
Tudor Arghezi. “Ploaie.” Clasici, Poezie.ro, https://poezie.ro/clasici/tudor-arghezi-0025555/poezie/ploaieIntrebari frecvente
Comentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.