Stau la fereastră noaptea și privesc o stea în depărtări adânci, de unde, sfios, tremurătoare, licăresc în ochii mei acele raze blânde. Trecând

Iubesc o fată gracă cu lăută, Nu-i nici un om s-o vază, M-așteaptă-n colț de stradă tăcută, Vânjoasă, zveltă, ca un efeb făcută, Mă ia de gât,