59
de Rabindranath Tagore(2008)
1 min lectură
Mediu
Cand oboseala drumului si setea zilei inabusitoare apasa asupra-mi, cand ceasurile tainice ale amurgului arunca umbre peste viata mea, atunci, prietene, nu-ti cersesc numai glasul, ci si atingerea ta.
In inima mea salasluieste o teama pentru multele bogatii pe care nu ti le-a adus.
Intinde-ti mana prin noapte, s-o prind si s-o umplu si s-o tin; sa-i simt apasarea, in largul fara de margini al singuratatii mele.
