Petru Cretia›Poezii
(5 texte)Petru Cretia (21 ianuarie 1927 Cluj–14 aprilie 1997 Bucuresti). Studii universitare la Bucuresti, Facultatea de Limbi clasice. Din 1952 pana in 1971, Biografia completă →
Tu dulce-neagră
Tu dulce-neagră, furios amară Esență Care bântui arborii și gândul, Făcând și desfăcând gânduri și lumi, Iluminând pe dinlăuntru pătimirea Și
Exercițiu metric
Negri vulturi orbi ocolesc prin vreme, Albe rugi se izbesc de ceruri, Vârste vechi se întorc și stau Otrăvite-n lume. Ochii vechi au uitat
Incongruență
Așa se-ntâmplă printre întâlniri și ani, Să fii mult prea adesea căutat și chiar cumva găsit Acolo unde nici nu ești și nici nu ai cum fi. Și
Despre lucruri și zei
Întuneric, tăcere și pură uitare Se află în miezul oricărui lucru, În adîncul și în esența fiecărui lucru, În adâncul soarelui și al lunii, În
Cântec în stil naiv despre ființă și părere
Nimic nu are în sine puterea De a fi mai mult decât este Atuncea când este, în forma-i deplină, Tot ce poate fi. Aproape tot ce trăiește
