Gând risipit în vânt
de Petõfi Sándor(2005)
1 min lectură
Mediu
Gând risipit în vânt
Vremea toată-n drum spre casă
Mă gândeam, anume:
Mamei, de demult lăsate,
Ce cuvânt voi spune?
Ce cuvinte îi voi spune,
Calde și duioase,
Ei, ce-n brațe mă va strânge
Cum mă legănase.
Gânduri fără-asemuire
Îmi treceau prin minte,
Și părea că timpu-n loc stă,
Dar mergeam-nainte.
Și-am ajuns… Și către mine
Mama zboară, iată…
Și m-am prins de gâtu-i… mut… ca
De un pom o roadă.