Cocoșelul
de Ovidiu Genaru(2002)
1 min lectură
Mediu
Zăbovește la oglindă: cum îi stă părul și
cum,
ca o cocotă alege parfumul, unul care
excită
chiar și pisicile; dintr-un vas
cu rachiu de caise trage o dușcă,
își face curaj cocoșelul. Frogul, se știe,
crează virtuți noi, însă trecătoare.
I-a pregătit și un dar: îi va duce ver-
surile
lui Sapho, care te fac să renunți la
principii
și scad împotrivirea.
Și-acum i le citește asteptând reacția
inocentei: ,,Oh, le știam, figurile astea
sunt vechi ca mormintele, să-ți arăt
ce-am scris eu``. Recită și exemplifică.
În variante, novicea și-a depășit maes-
tra.