Þurțurul
de Nina Cassian(2005)
1 min lectură
Mediu
Dintr-un picur, doi și trei,
Streașina a prins polei.
Þurțuri lunguieți, de gheață,
Strălucesc de dimineață.
Oana stă privind afară
Soarele de primăvară.
Barba gheții străvezie
Scânteiază-n raza vie.
Când, deodată, jale-adâncă!
Þurțuru-ncepu să plângă.
Stropi de apă, limpezi, iată,
Cad din barba sa-nghețată.
Oana, nu te întrista!
Noaptea, apa va-ngheța
Și, din picurii zglobii,
Mâine țurțuri noi vor fi.