Schimbarea aerului
de Nichita Stănescu(2009)
1 min lectură
Mediu
Mă uit în ochii tăi și îți spun:
în curând vom da naștere unui copac
dureros și verde, dureros și verde.
Continuăm?
-Continuăm!
Îți pun o mână de fier pe umărul tău de plumb
și îți spun:
în curând vom da naștere unei săbii
ea ne va arde și ne va durea.
Continuăm?
-Continuăm!
Te ridic peste pieptul meu.
Curgi peste el cum curge laptele pe piatră.
Mă uit cu ochii mei în ochii tăi și îți spun:
am nevoie de o barcă și de șapte lopeți.
Toate acestea le voi smulge din trupul tău.
Te întreb solemn:
crezi că poți să continui?
-Continuă!
Aceste păsări care zboară în respirația ta
toate aceste păsări care-ți flutură în jurul nărilor
alungă-le pe toate
alungă-le! Am nevoie de un aer liber!
Ca să zbor am nevoie de un aer liber.
-Vrei să schimbi aerul?
-Da.
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Nichita Stănescu
- Tip
- Poezie
- An
- 2009
- Curent
- Neomodernism
- Cuvinte
- 143
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 26
- Actualizat
Cum sa citezi
Nichita Stănescu. “Schimbarea aerului.” Clasici, Poezie.ro, https://poezie.ro/clasici/nichita-stanescu/poezie/schimbarea-aeruluiIntrebari frecvente
Comentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.