Să nu se spargă gheața
de Nichita Stănescu(2009)
1 min lectură
Mediu
Să nu se spargă gheața înnegrindu-se
lasă-i unii pe alții, alții pe alții
adormindu-se.
Leneși, somnoroși, înalții,
Mai bine dă ninsoare mărită.
Geometrie, noi suntem elevi.
Să cadă memoria noastră chincită
prin evuri, prin evi.
Coboară-n jos Luceafăr blînd
dincolo de materie
unde dorm aiurînd
și nu se mai sperie
strămoșii strămoșilor noștri muriți,
rămași în urmă, în urnă
îngeri iubiți
fîlfîiți deasupra în turmă.
Cine moare în zbor, să cadă deasupra-mi,
în spinarea mea îi dau voie...
Valuri putrede și cascadă
cu spume vertebre ale lui Noe
Ale lui A.
Aleluia.
Aleluia zic și-atît.
Să nu se spargă gheața;
de cald îmi ține
și de urît.
* din volumul \"În dulcele stil clasic\"