Ploaie de munte
din Argotice
de Nichita Stănescu(2005)
1 min lectură
Mediu
Cu sprancenele lipite
de fereastra abuita,
mai privesti si-acum, domnita,
lunga ploilor clipita?
La un semn stiut de pasari,
o, tu palido si blando,
il mai vezi pe Gheorghe Patru
umbra pomilor furand-o?
ca sa-l miluiesti cu dreapta
si sa-l ierti de saracie,
sa-l trimiti in lungul ploii
cu jandari, la primarie?
O, e parasit conacul
si urechea de cercele
si n-auzi cum se subtie
ploaia, printre giurgiuvele...
Si cum suie-n fire-albastre,
tot cu somnul se-ncrucise
al cocosilor de tabla
ruginiti pe-acoperise