Mirosind a înger
de Nichita Stănescu(2009)
1 min lectură
Mediu
Subțioara umbrelor murdare
ale florilor de dalb, de măr
Doamne sfinte iar mă doare
ca și \"A\" din adevăr...
Port mirosul lung la mine
cel murdar, ca \"R\" din râs
Eu beau roșul din lumine
și, și sarea ta din plâns...
Hai, respiră-mă odată,
poate te sufoci cu mine.
Beau și verdele de-ndată
de la tine din vechime.
Și îți las oarbă vederea
cum e \"I\"-ul șters de gumă.
Îmi miroase azi puterea
tot a iarbă și-a legumă.