Marină(II)
de Nichita Stănescu(2009)
1 min lectură
Mediu
Geme acest apus de soare,
tăiată beregată
când pe o altă mare
plutește o fregată
Cad din lumina moale
reci frunze încă o dată
când pe o altă mare
plutește o fregată
Cuvintele sunt rare,
odată, niciodată
când pe o altă mare
plutește o fregată.
Și verdele îmi pare
străpuns de o săgeată
când pe o altă mare
plutește o fregată
O mare suspendată
plutește ca un nour
cad pești de sus ca ploaia,
doamne,
înaintează o mare suspendată...