Lecția de zbor
de Nichita Stănescu(2009)
1 min lectură
Mediu
Mai întâi îți strângi umerii,
mai apoi te înalți pe vârful picioarelor,
închizi ochii
refuzi auzul.
Îți spui în sine:
acum voi zbura.
Apoi zici:
Zbor.
Și acesta e zborul.
Îți strângi umerii
cum se strâng râurile într-un singur fluviu.
Îți închizi ochii
cum închid norii câmpia.
Te-nalți pe vârful picioarelor
cum se înalță piramida pe nisip.
Refuzi auzul
auzul unui singur secol,
și-apoi îți spui în sinea ta:
acum voi zbura
de la naștere spre moarte.
După aceea zici:
Zbor.
Și acesta e timpul.
Îți strângi râurile
cum strângi umerii
te înalți pe behăitul caprelor.
Zici: Nevermore.
Și apoi:
fâlf
dai din aripilie altcuiva;
și apoi
ești el,
iar el
este pururi altcineva.
* din volumul \"Măreția frigului\",1972