Înmulțirea singurătății
de Nichita Stănescu(2009)
1 min lectură
Mediu
Rază lungă, nenorocoasă
care nu a apucat să izbească o sprânceană,
lumină mirosind a singurătate
nevăzută și mai neagră decât întunericul.
Nu erau destule mâinile pentru îmbrățișare,
n-ai ce căuta tu să cazi pe pielea noastră,
lumina de care n-are nimeni nevoie.
Tu care-mi smulgi copilul din pat,
tu care mă umilești
înmulțindu-mi trupul cu ochi.
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Nichita Stănescu
- Tip
- Poezie
- An
- 2009
- Curent
- Neomodernism
- Cuvinte
- 56
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 10
- Actualizat
Cum sa citezi
Nichita Stănescu. “Înmulțirea singurătății.” Clasici, Poezie.ro, https://poezie.ro/clasici/nichita-stanescu/poezie/inmultirea-singuratatiiIntrebari frecvente
Comentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
