Fior de înger negru
de Nichita Stănescu(2009)
1 min lectură
Mediu
Vine noaptea, se-nvârtește
verbul îngițit de pește, -
marea ce mâncat-a sare
de din inimă îmi sare.
Pune-mi-aș sărutul meu
pe sandaua ta sunând,
rafie să fii tu astăzi
legând gândul
legământ.
Eu sânt pasul tău ce merge.
Trupul meu e pasul tău,
zeu alergător prin oră,
mândrule, cel tu și rău.