Eu, adică el
de Nichita Stănescu(2009)
1 min lectură
Mediu
El era făcut să fie pradă,
pradă a cuvintelor alese, -
cu un șoim pe ultima silabă.
El se bucura la simțul
că este hrană,
că este de mâncare...
De aceea el
stătea întins pe timp
ca pe-o frigare
și, cu cât ardea mai puternic
în afară,
cu-atât se cocea mai neasemuit
înlăuntru.
Se ridicau din el
în sus, ca un fum de jertfă
cuvinte de neînțeles
cum sunt acestea:
Doamne, Dumnezeule
coif al înțelepciunii
sabie a puterii...