Dimineață marină
de Nichita Stănescu(2002)
1 min lectură
Mediu
Dimineata marina
O dunga rosie-n zari se iscase
si plopii, trezindu-se brusc, dinadins
cu umbrele lor melodioase
umerii înca dormind, mi i-au atins.
Ma ridicam din somn ca din mare,
scuturandu-mi suvitele cazute pe frunte, visele,
sprancenele cristalizate de sare,
abisele.
Va fi o dimineata neobisnuit de lunga,
urcand un soare neobisnuit.
Adanc, lumina-n ape o sa-mpunga:
din ochii nostri se va-ntoarce înmiit!
Ma ridicam, scuturandu-mi lin undele.
Apele se retrageau tacute, geloase.
Plopii mi-atingeau umerii, tamplele
cu umbrele lor melodioase.